Preşedintele Obama trece soldaţi în revistă la Praga, în 5 avril 2009 (AFP)

Obama nu face miracole

În timp ce Statele Unite comemorează primul 11 septembrie al erei Obama, un studiu relevă faptul că dacă imaginea lor se ameliorează pe vechiul continent, noul preşedinte nu mai beneficiază de o poziţie privilegiată. O tendinţă în mod particular sensibilă în Europa Centrală şi de Est, remarcă presa europeană.

Publicat pe 11 septembrie 2009 la 16:59
Preşedintele Obama trece soldaţi în revistă la Praga, în 5 avril 2009 (AFP)

După şocul din 11 septembrie 2001 şi elanul de solidaritate care a urmat atentatelor din New York şi Washington, europenii s-au îndepărtat, mai mult ori mai puţin, de Statele Unite o dată cu războiul din Irak şi cu abuzurile administraţiei Bush. Cu ocazia primului 11 septembrie al erei Obama, se pare că imaginea Americii este pe cale de a se schimba, dar nu atât de mult pe cât ar fi dorit noul preşedinte.

"Suportul adus aliatului american de către opinia publică din vechiul continent s-a întreit odată cu venirea la putere a preşedintelui democrat, în ianuarie", se spune în cotidianul Le Monde. Taxa de aprobare, din partea europenilor, a politicii externe a noului preşedinte american este de 77%. Faţă de numai 19% cât avea Bush în 2008. Este una din concluziile unui sondaj realizat în iunie, în 11 ţări ale Uniunii Europene (UE) dar şi în Turcia şi Statele Unite, la iniţiativa lui German Marshall Fund, o organizaţie care măsoară în fiecare an pulsul relaţiilor transatlantice şi care a prezentat, miercuri 9 septembrie, concluziile pentru 2009 (raportul "Tendinţe Transatlantice").

În Germania, procentajul de persoane intervievate care au o bună imagine despre America a trecut de la 12% la 92% într-un an. În Franţa, americanofilia a trecut de la 11% la 88% . "Obama a reuşit să câştige virtual, practic toată susţinerea europeană pe care George Bush a pierdut-o", explică Ron Asmus, de la Gazeta Wyborcza . "Dar acest entuziasm necesită două explicaţii. În primul rând, Europa Centrală şi de Est este cu mult mai puţin entuziastă vizavi de Statele Unite decât restul Europei. În al doilea rând, această creştere a nivelului de incredere nu înseamnă că Europa şi Statele Unite sunt de acord în toate privinţele, de exemplu în privinţa Iranului ori a Afganistanului".

Dar principala surpriză a anchetei fundaţiei americane este scepticismul crescut al europenilor, pe care administraţia Bush îi considerau cei mai fideli aliaţi. Pentru Asmus, europenii din centrul şi estul continentului sunt mult mai cinici şi mai pragmatici în percepţia lor faţă de un preşedinte carismatic cum este Obama.

Newsletter în limba română

"Mitologia Obama nu a cucerit noua Europă", rezumă Revista 22. Slovacia şi Bulgaria se situează în opoziţie totală cu poziţia Germaniei şi a Franţei. Aceleaşi discrepanţe sunt observabile şi în ceea ce priveşte nivelul de încredere faţă de NATO. "Doar 53% din europenii de Est consideră că organizaţia transatlantică este necesară, contra 73% cât este procentul în Europa de Vest. Să fie un semn al faptului că din ce în ce mai mulţi europeni privesc mai degrabă către Bruxelles de când Noua Europă a devenit mult mai eurocentrică şi mult mai puţin atlantistă", se întreabă săptămânalul român. "Încet dar sigur, războiul din Afganistan se transformă în războiul Obama şi devine din ce în ce mai puţin războiul Europei".

În timp ce Afganistanu este o moştenire pe care Barack Obama trebuie să o controleze în funcţie de circumstanţele din teren, The Economist vede în politica de securitate pe care preşedintele american a decis să o pună în aplicare în Europa, un motiv al pierderii de iubire dintre "Noua Europă" şi "Noua Lume". Administraţia Obama este pe cale de a revizui proiectul sistemului de apărare antirachetă care prevede instalarea a 10 rachete de interceptare şi a câte unei staţii radar în Polonia şi în Republica Cehă, explică săptămânalul londonez. "A renunţa la acest proiect riscă de a fi considerat ca un recul, lucru care ar fi pe placul Rusiei". Rusia este percepută însă, în vechile ţări ale blocului sovietic, drept principala ameninţare a regiunii.

Cu siguranţă că "America are probleme cu mult mai importante decât relaţiile sale cu Europa de Est", estimează The Economist, iar "europenii de Est au fost naivi în relaţiile lor cu America în timpul anilor Bush. Dar în ciuda a toate evidenţele, chiar în sânul administraţiei Obama, recunoaştem că se poate face mai bine".

COOPERARE

Viitorul radios al axei UE-USA

"Cooperarea transatlantică are un mare trecut în spate" și "cu siguranță un viitor", afirmă în Il Sole 24 Ore directorul general al Băncii Italiene, Fabrizio Saccomanni. Acesta din urmă relativizează teza epuizării leadership-ului global al Occidentului în beneficiul țărilor emergente. In ciuda includerii unui număr crescând de țări emergente în sânul vechilui G7 - devenit G20 - vechile instituții financiare ca Fondul monetar internațional (FMI) au demonstrat că ele sunt singurele în măsură să înfrunte crizele sistemice. Nu trebuie să ne lăsăm amăgiţi de creşterea în putere a Chinei: potrivit lui Saccomanni, axa USA-UE are încă zile frumoase înainte. Diferenţele între aceste două modele fac forţa acestei înţelegeri: "Statele Unite au o cultură puternică a creşterii marcate de sprijinul investiţiilor, al inovaţiei şi al competitivităţii. UE are o cultură la fel de puternică a stabilităţii. Ea propovăduieşte politici macro-economice solide şi o reglementare eficace a pieţei. Criza actuală ar putea fi deci ocazia propice de a redefini acest amestec optimal de creştere şi de stabilite pe cele două maluri ale Atlanticului".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect