Alegeți o limbă
Nu trebuie să ne temem de asemenea confruntări, încet-încet ne vom obişnui cu ele, însă cu o condiţie: să nu le pierdem. Căci dacă vom ataca orbeşte, răfuindu-ne cu toţi cei care ne sunt sau ne par ostili, atunci vom ajunge scandalagiii satului şi toţi ne vor ocoli ca pe un trib de ciumaţi.
Totul a început cu opoziţia fermă a Olandei la intrarea României în Spaţiul Schengen. O adversitate cam ostentativă şi prea zgomotoasă. Olandezii au vrut parcă nu doar să ne închidă uşa-n nas, ci să ne-o trântească violent; să ne dea borşul, dacă se poate.
Specialiştii spun că România îndeplineşte mare parte din criteriile tehnice impuse de Uniunea Europeană pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Au fost făcute, în acest sens, investiţii de miliarde. Dar tot nu e bine. Fiind băgaţi la pachet cu bulgarii, trebuie să aşteptăm până când vor ajunge şi ei la un nivel acceptabil.
E frustrant să fii ţinut la uşă după ce te-ai gătit câteva săptămâni, ţi-ai cumpărat costum nou, ţi-ai făcut pantofii, ba chiar - în pofida obiceiurilor tale - ţi-ai pus şi papion. Înainte de a merge în vizită, ţi-ai scos ultimii bani din cont (la o bancă olandeză?), ai mâncat un şvaiţer bun (olandez!), ţi-ai dat cu cel mai scump parfum (franţuzesc; poate olandez?) şi ai cumpărat cel mai mare buchet de flori (sigur olandeze!). Ajungi la destinaţie, suni la uşă, zici săru' mâna şi ce să vezi? În prag apare o doamnă morocănoasă, care-ţi smulge florile şi te bate cu ele în cap, pentru că miroşi a caşcaval. Întrebarea e: cum procedezi într-o asemenea situaţie?
Newsletter în limba română
Citiţi articolul în întregime în Adevărul!
Din Olanda
“Trebuie întărit statul de drept”
Într-un interviu acordat postulului de radio public olandez, ministrul Imigraţiei, Gerd Leers explică faptul că, acceptând intrarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen, “[le] vom da cheile de la uşa noastră de intrare pentru nişte probleme care afectează propria noastră suveranitate în privinţa supravegherii frontierelor. Nu ar trebui ca anumite persoane care nu au dreptul să intre să o poată totuşi face, graţie corupţiei. De aceea trebuie să verificăm dacă statul de drept [în România şi în Bulgaria] este în ordine”.
Bazându-se pe rapoartele UE care constată progresele insuficiente făcute de Bucureşti şi Sofia, ministrul consideră, scrie De Volkskrant, că “statul de drept [în România şi în Bulgaria] nu este bine pregătit, aşa cum nu este nici lupta împotriva corupţiei sau a criminalităţii organizate […]. Este o problemă de încredere, or, această încredere nu există”.
