Barak Obama i-a anunţat telefonic pe preşedinţii celor două ţări. Proiectul de instalare de scuturi antirachetă în Polonia şi în Republica Cehă, lansat de către administraţia Bush, la începutul lui 2007, a fost abandonat de către noul preşedinte american. Această decizie mulţumeşte majoritatea ţărilor europene şi pe Rusia, deoarece subiectul era o sursă de tensiune între NATO şi Moscova, dar a fost prost primită de către Europa de Est.

"Scutul devine mobil, nu va exista nici o bază americană", titrează Gazeta Wyborcza din Varşovia. "Nu va exista nici un radar, Rusia a câştigat", adaugă Mlada Fronta DNES la Praga, în timp ce la Bucureşti, Evenimentul Zilei regretă că “Statele Unite trădează Europa de Est pentru frumoşii ochi albaştrii ai Rusiei”. La rândul său, Hospodářské Noviny scrie despre simbolul pe care această trădare îl reprezintă în momentul în care comemorăm a 70-a aniversare a invaziei Poloniei de către Uniunea Sovietică în 1939, considerată drept primul pas ce a condus la integrarea Poloniei şi a Republicii Cehe în spatele Cortinei de fier.

Fără isterie şi nici rusofobie

A vorbi despre marele apetit rusesc pentru Europa Centrală nu înseamnă a pluti în nori paranoiaci, explică MF DNES. Este de ajuns să privim expulzarea, luna trecută, a doi diplomaţi ruşi. Pericolul influenţei ruseşti în Republica Cehă există, conform ziaruli Hospodářské Noviny. "Fără isterie şi fără rusofobie, avem motive temeinice de a ne teme de Rusia. Democraţia nu este încă o valoare înrădăcinată în tradiţiile sale iar conducătorii săi nu îşi ascund dorinţa de a plasa noua Europă Centrală sub aripa lor", aminteşte ziarul care îl citează pe vechiul preşedinte Vaclav Havel : "Rusia nu ştie unde începe şi unde se termină". Republica Cehă trebuie să se pregătească pentru a "resimţi prezenţa rusească mult mai puternic decât dacă ar fi existat un scut antirachetă american ", concluzionează cotidianul praghez.

Văzut din Varşovia, "scutul ar fi trebuit să reprezinte proba finală a faptului că Polonia a ieşit de sub influenţa sovietică, o garanţie de securitate valorând mai mult decât toate acordurile NATO reunite", ironizează cotidianul Polska. Ar fi trebuit să reprezinte întronarea polonezilor şi a Poloniei în calitate de preferaţi ai Americii în Europa. Entuziasmul pentru America s-a tradus prin tensiuni, din fericire provizorii, între Varşovia şi celelalte capitale europene. Dar o dată cu abandonul scutului, adevărul este că "pe lista de priorităţi a lui Obama, Europa Orientală a trecut în divizia a doua".

"Pentru prima dată în 20 de ani, Statele Unite au privilegiat în mod public relaţiile cu Rusia în detrimentul Europei Orientale" scrie în Gazeta Wyborcza, Wess Mitchell, directorul Centrului pentru Analiză Politică de la Washington. O concesie unilaterală faţă de Rusia nu este bună nici pentru Rusia şi nici pentru aliaţii noştri, estimează analistul american, care sublinează că Moscova a obţinut cea mai mare victorie diplomatică de la sfârşitul războiului rece, ceea ce ar putea-o încuraja la a intreprinde "paşi mult mai agresivi în regiune".

Noi garanţii din partea NATO?

În faţa unei tensiuni crescânde, ţările Europei Orientale ar putea începe să ceară noi garanţii din partea NATO, ceea ce ar putea conduce la tensiuni în cadrul alianţei. Din partea partenerilor polonezi şi a cehilor, reacţiile sunt mult mai pozitive. "Obama joacă cartea destinderii în relaţiile cu Moscova", titrează Le Figaro, pentru care abandonul, proiectului antirachetă reprezintă o ştire excelentă “pentru cei care doresc facilitarea relaţiilor transatlantice”. De cealaltă parte a Atlanticului, New York Times apreciază că “Obama a luat o decizie strategică sensibilă", şi ne aminteşte că proiectul lui George Bush a fost greşit din trei puncte de vedere. "Tehnologia era departe de a fi perfectă, ameninţarea iraniană avansată pentru a justifica plasarea scutului nu este o prioritate imediată, iar Rusia a avut oportunitatea de a scăpa de responsabilităţile pe care le are faţă de Iran”. Dar astăzi, adaugă cotidianul american, “să gestionezi decepţia Europei Centrale cere multă abilitate".

Pentru aceasta, avansează revista Süddeutsche Zeitung, există mai multe posibilităţi. Washingtonul ar putea furniza Poloniei şi Republicii Cehe alte sisteme anti-rachetă, "care sunt dorite de multă vreme", pentru a linişti cele două ţări, şi ar putea "organiza manevre" la nivelul NATO , “luând în considerare pe viitor, sentimentul de ameninţare resimţit de est-europeni" în elaborarea viitoarei strategii a alianţei. Germania, în calitate de de cel mai mare vecin care are bune relaţii cu Moscova, ar putea fi de ajutor", sugerează cotidianul din Munchen.

Praga şi Varşovia ar trebui în acelaşi timp să îşi regândească locul pe scena internaţională, previne Respekt. Săpămânalul praghez estimează că "în loc de a ne întreba dacă americanii ne-au trădat cum au făcut-o aliaţii la Munchen în 1938, Republica Cehă are de data aceasta o bună ocazie de a reflecta la maniera de a găsi o cale de a se ancora puternic în sfera occidentală. Vom realiza probabil că lupta împotriva corupţiei şi legea sunt aceleaşi pentru toată lumea".