José Ignacio Torreblanca
Specialist în afaceri europene, José Ignacio Torreblanca este profesor de ştiinţe politice la UNED, Universitatea naţională de învăţământ la distanţă (în Spania). Animează un blog de dezbatere şi analiză asupra Europei şi colaborează în mod regulat cuEl Pais. Este în acelaşi timp directorul biroului spaniol al Consiliului european de relaţii internaţionale.
Atentatele din Bruxelles, precum cele din Paris, vizau Belgia pe cât vizau şi Europa şi ceea ce reprezintă ea. Este motivul pentru care răspunsul trebuie să fie colectiv, consideră politologul José Ignacio Torreblanca. 
În faţa sosirilor masive de emigranţi şi de refugiaţi, Uniunea Europeană ar trebui să implementeze o politică de primire şi de azil coerentă şi flexibilă, să întărească cooperarea şi iniţiativele de pace din ţările aflate în conflict, sugerează politologul Jose Ignacio Torreblanca. 
Chiar dacă UE nu recunoaşte în mod formal statul Palestinei, multe ţări europene au făcut-o recent, arătând că europenii devin mai puţin indulgenţi faţă de conduita guvernului israelian şi că simpatia internaţională pentru cauza sa se micşorează, spune analistul politic José Ignacio Torreblanca.
Noul Executiv de la Bruxelles îşi dă examenul zilele acestea în faţa Parlamentului European. Acesta din urmă a ales preşedintele, dar poate să îi respingă pe comisarii care nu îi plac. O contradicţie care apasă pe raportul între instituţii. 
Europenii îşi imaginaseră că Vladimir Putin urma să transforme Rusia într-o democraţie liberală şi să o apropie de Uniune. Dar, de la realegerea sa, în 2012, preşedintele rus a blocat orice modernizare a ţării sale, după cum arată recenta criză ucraineană. 
Singurul mijloc de a respecta democraţia în faţa vetoului lui David Cameron la nominalizarea fostului premier luxemburghez în fruntea executivului european este să-i supunem candidatura votului Parlamentului. 
Când Presseurop a fost lansat, în 2009, nimeni nu îşi imagina că euro urma să rişte dispariţia şi că Uniunea va fi ameninţată de implozie. Am urmărit aceste evenimente contribuind la deschiderea europenilor către continentul lor şi la crearea unui proiect al spaţiului public european, aminteşte José Ignacio Torreblanca. 
Alegerile legislative germane din 22 septembrie sunt văzute precum primul tur al alegerilor europene din mai 2014. Totuşi, nu trebuie confundate mizele europene cu mizele naţionale care au dominat campania electorală germană. 
Disciplină şi tăieri bugetare: remediul prescris zonei euro de la începutul crizei nu mai are unanimitate, nici printre cei care îl aplică. Din păcate, alegătorii nu pot să participe la o dezbatere decisă de responsabili care nu au fost aleși, în fruntea cărora se află comisarul european pentru Afaceri economice. 
Ultimele cifre ale Eurobarometrului arată clar ceea ce rezultatele electorale sugerează unele după altele: loviţi de criză, europenii nu mai au încredere în UE. După ce a fost salvat euro, trebuie salvată legitimitatea UE, şi dacă este posibil înainte de alegerile din 2014. 
2012 părea să fie un an foarte periculos pentru zona euro şi întreaga UE. Dar catastrofa nu s-a adeverit, mai ales fiindcă Angela Merkel a făcut concesii, ceea ce i-a permis lui Mario Draghi, preşedintele BCE, să intervină. În 2013, europenii vor trebui să rămână vigilenţi. 
Decernarea Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene a nedumerit multă lume. Şi totuşi, scrie politologul José Ignacio Torreblanca, o recapitulare a lungului "război civil european" început în secolul al XIX-lea ar trebui să fie îndeajuns pentru a justifica aceste onoruri. 
Dificultăţile economice prin care au trecut Grecia, Spania şi Italia, precum şi complexitatea aparatului politic decizional al Germaniei, au fost multă vreme în centrul atenţiei. Dar viitorul UE mai depinde în mod vital şi de o altă ţară, care ar putea relansa dezbaterea despre Europa: Franţa lui François Hollande. 
Criza economică, apoi cea a sistemului bancar, au aruncat Spania într-o situație de urgență. Dar problemele sale, ca și cele ale Europei, au aceleași origini: dominarea intereselor naționale și a particularităților. Soluția? Noi instituții, construite pe baza voluntarismului politic. 
Ieşirea Greciei din zona euro este din nou evocată din cauza crizei politice de la Atena. Dar acest scenariu este şi mai periculos astăzi când Spania este mai vulnerabilă. Iar consecinţele ar fi atât geopolitice cât şi economice. 
În ciuda consecinţelor sale sociale şi politice, Bundesbank şi guvernul Angelei Merkel continuă să laude austeritatea aplicată de doi ani în Europa. Este timpul să punem capăt dezastrului, se revoltă politologul spaniol José Ignacio Torreblanca. 
Americanii cred în zeul războiului, europenii se inspiră din zeiţa iubirii, asigura americanul Robert Kagan în 2002. Dar după Irak, Afganistan şi criza europeană, această teză controversată arată o suprinzătoare inversare a perspectivelor. 
După teribilul an 2011, o înrăutăţire rămâne posibilă, previne politologul José Ignacio Torreblanca. Criza i-ar putea obliga pe cei Douăzeci şi Şapte să aleagă între Grecia şi Marea Britanie. Şi din nou, totul se va decide la Berlin. 
Partidul Popular de dreapta al lui Mariano Rajoy este pe cale de a câştiga alegerile generale din 20 noiembrie şi de a aplica măsuri şi mai dure de austeritate. Dar atâta timp cât Germania nu-şi asumă responsabilitatea la nivel european, noul guvern nu va avea nicio putere pentru a scoate ţara din criză. 
După manifestaţiile din Grecia şi protestele Indignaţilor spanioli, agitaţia a traversat Atlanticul prin mişcarea Occupy Wall Street. Directă sau reprezentativă, chiar ideea de democraţie este astăzi pusă sub semnul întrebării, estimează José Ignacio Torreblanca.
Contrar UE,pradă problemelor sale economice, la urne merge în 12 iunie o Turcie încrezătoare. Această putere politică şi economică emergentă, şi nu Europa, este pe cale să devină un model pentru democraţiile care se nasc în Orientul Mijlociu. 
În timp ce criza libiană se desfăşoară la porţile Europei, Înaltul Reprezentant pentru politica externă a UE este total absent de pe scenă. „Ne putem întreba dacă postul acesta mai are vreun sens", scrie analistul José Ignacio Torreblanca.
În situaţiile importante, toate marile puteri au o doctrină diplomatică clară, pe care o aplică în funcţie de interesele lor. În faţa revoluţiilor arabe, ar fi momentul ca şi Europa să aplice una, consideră editorialistul José Ignacio Torreblanca. 
Faţă de represiunea din Tunisia, UE ar trebui să aplice aceeaşi politică de "sancţiuni inteligente" care, în 2006, convinseseră parţial regimul belarus al lui Alexandr Lukaşenko, consideră analistul José Ignacio Torreblanca.