unknows Moldova

Arta conversaţiei

Publicat pe 9 august 2013 la 14:25

Moldova poate că nu ştie încă, se pare, care este cea mai bună modalitate de a-şi şlefui imaginea de serios candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană...Poate că nu ştie că instabilitatea politică internă şi păstrarea cu rigurozitate a unui conflict îngheţat în apropiere (Transnistria) nu sunt cărţi de vizite impresionante în Occident.
Dar cred că ştie să exercite o anumită artă a conversaţiei politice, care a dat roade până în prezent.
Dovada o reprezintă o notă de blog semnată de Victor Nichituş, un jurnalist independent cu dublă cetăţenie, româno-moldavă, sau mai bine zis, de două ori român, născut în Bacău în 1966, venit la studii şi căsătorit în Republica Moldova, realizator al primelor talk-show-uri politice radiofonice la Radio Nova Chișinău.
Extrem de interesantă şi spunând pe şleau unele detalii pe care altfel toată lumea le ştie, dar nimeni nu le spune. Deh, trăim la porţile Occidentului dar şi ale Orientului, şi aici deja singurul gest involuntar de a trăi este o dovadă de perenitate...
Spor la lectură!

Ministrul moldovean de externe, Natalia Gherman, întors de la Berlin, a susținut la începutul lunii august o conferință de presă în care a spus că „miniștrii de externe din statele Uniunii Europene au remarcat progresele obținute de Republica Moldova în parcursul său european”. La Reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic și a Uniunii Europene, unde a participat și Natalia Gherman, aceștia și-au exprimat susținerea pentru parafarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Susținerea miniștrilor de externe ai Uniunii Europene în condițiile în care, așa cum remarca și profesorul Dungaciu, “nu e simplu să faci politică sau geopolitică la frontiera euroatlantică”, este un semnal pozitiv transmis formațiunilor politice componente ale arcului guvernamental chișinăuian. Mesajul european este totodată, un indicator al continuării finanțărilor europene adresate Republicii Moldova, finanțări care vin și pe formula de cooperare bilaterală, România – Republica Moldova.

Lansarea construcției gazoductului Iași – Ungheni face parte din ansamblul de semnale pozitive transmise de către Uniunea Europeană și prin importantul ei actor din această zonă – România. Chiar dacă mediile de informare de la București vorbesc despre sfârșitul bunelor relații dintre Executivul și Președinția statului român, în ultimii ani, iese în evidență existența unei constante a politicii românești - sprijinul politic necondiționat acordat Moldovei în drumul ei spre integrarea europeană.

Newsletter în limba română

Guvernarea AIE, în frunte cu primul ministru Vlad Filat, a fost prima care a beneficiat nu numai de suportul diplomației române dar și de suportul unor importanți factori de decizie la nivelul Consiliului European. Vedem că și guvernul Leancă, continuator al programului de guvernământ al cabinetului Filat, beneficiază de același masiv suport. S-ar părea că aceste guvernări au noroc. Persoane foarte influente în Uniunea Europeană își îndreaptă atenția către Chișinău și trag Moldova în Uniunea Europeană.

Doar că norocul ți-l faci singur! Afilierea, în februarie 2011, a Partidului Liberal Democrat din Moldova, la marea familie a Partidului Popular European a făcut posibil întregul suport diplomatic și financiar acordat statului moldovean. Trebuie să amintim că Partidul Popular European deține 16 dintre cei 27 de șefi de stat sau de guvern care participă la Consiliul European. Aceștia participă la summit-ul PPE care pregătește de fapt Consiliul European. Consiliul European este cel care definește direcțiile și prioritățile generale ale Uniunii Europene.

Dacă Vlad Filat alegea afilierea partidului său la o altă familie europeană, integrarea europeană a Republicii Moldova rămânea doar cu un singur motor, cel românesc. Alegerea făcută de liderul liberal democrat a dus la apariția unui al doilea motor, care, mult mai puternic, a urnit din loc carul politic moldav.

Într-un recent material, oficialităților guvernamentale moldovenești li se imputa că, “indecizia de 20 de ani a Republicii Moldova nu a dat niciun rezultat semnificativ”. Este desigur o constatare pertinentă, dar la această afirmație, ar trebui adăugat că șovăiala autorităților de la Chișinău a fost determinată și de slaba putere a motorului bucureștean.

Domnul Dungaciu a sesizat corect. Clasa politică românească nu a avut și nu are deocamdată, un proiect destinat Moldovei, care să aibă forța unui motor de Volkswagen. Popularii europeni, prin Wilfried Martens, se pare că au.

Foto: Wilfried Martens, președintele PPE. / Sigla PPE.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect