Alegeți o limbă
Care este rolul femeilor în Europa, în Uniunea Europeană, dar şi în fruntea instituţiilor - europene, administrative, naţionale, politice... Pentru Corina Creţu, fostă jurnalistă care nu pare să practice limba de lemn, trecerea se va face printr-o necesară, primordială, schimbare de mentalitate. Am realizat acest interviu în urmă cu ceva timp, pentru revista europeană Queries. Astăzi datele s-au schimbat, oareşcum, şi Corina Creţu este pe cale să devină, să se transforme, din deputat în comisar european. Dincolo de orice dezbateri sau întrebări, oare nu e un pas înainte spre egalitatea femei-bărbaţi?
Interviul, în integralitate, cu acordul de publicare al Queries (Paris).
Care ar fi locul femeilor astăzi, în Europa, în domeniile importante sau, în general, în politică?
Cred că este important ca femeile să joace un rol din ce în ce mai proeminent în toate domeniile vieţii sociale, economice, politice. Europa a susţinut întotdeauna emanciparea femeii şi egalitatea de gen, nu văd de ce nu ar rămâne şi în continuare un model în acest sens.
Să nu uităm faptul că, odată cu organizarea, în 1979 a primelor alegeri directe pentru Parlamentul European, poziţia de preşedinte al acestui for i-a revenit unei femei. Iar numărul fotoliilor de europarlamentar ocupate de femei a crescut constant de la o legislatură la alta. Este o realitate pe care o consider binevenită. În acelaşi timp, însă, sunt o susţinătoare a continuării acestui proces şi în cadrul parlamentelor naţionale, unde în cele mai multe cazuri femeile sunt prea puţin reprezentate. Cred că, datorită capacităţilor organizatorice demonstrate de-a lungul timpului, locul femeilor este în centrul procesului dezional, fie că ne referim la instituţii de stat sau la companii private. Există studii care demonstrează faptul că femeile aduc, la locul de muncă, un potenţial încă prea puţin conştientizat şi apreciat. Cred că Europa secolului în care trăim se va putea redefini doar dacă are în vedere aceste realităţi.
Aţi reuşit cumva să puneţi această tematică şi în centrul campaniei pentru scrutinul European?
Sigur, a fost şi aceasta o dimensiune a campaniei electorale derulate în România cu ocazia alegerilor europarlamentare. După mai bine de 25 de ani de la prăbuşirea vechiului regim politic din România şi întoarcerea la democraţie, schimbările sunt tot mai vizibile din acest punct de vedere şi la nivel politic. Din ce în ce în mai multe femei ocupă poziţii în prima linie a politicii naţionale şi europene. Am avut onoarea de a deschide lista Partidului Social Democrat pentru alegerile de anul acesta, iar multe dintre locurile eligibile au fost ocupate de colege care fac politică.
Mai mult decât atât, pe parcursul campaniei electorale am întâlnit mii de oameni, dintre care foarte multe femei care conduc de la administraţii locale şi organizaţii ale partidelor până la companii de mare succes ce duc numele ţării noastre chiar dincolo de graniţele Europei. Nu m-am ferit niciodată să le felicit de două ori: o dată pentru faptul că au ajuns în aceste poziţii şi a două oară pentru faptul că au reuşit acest lucru femei fiind.
Cred, însă, că temele legate de reprezentarea femeilor trebuie abordate mai des şi cu mai multă convingere decât până acum, pentru că la nivel mondial noi reprezentăm mai mult de jumătate din populaţia întregii lumi şi, cu toate acestea, nici măcar un sfert din posturile de reprezentare nu sunt ocupate de femei. Este o realitate tristă, însă, pe care sunt sigură că o vom putea schimba având la îndemână instrumentele specifice unei societăţi moderne şi democratice.
Ce ar trebui făcut la nivel european pentru a îmbunătăţi situaţia? Cotele propuse de Viviane Reding (fost comisar European din partea Luxemburgului) sunt o soluţie?
Nu este un secret pentru nimeni faptul că marile probleme cu care se confruntă astăzi Europa se înscriu în sfera efectelor crizei economice. Din păcate, neajunsurile generate de măsurile de austeritate adoptate în Europa au determinat, de cele mai multe ori, ca diferite teme legate de egalitatea de gen să cadă pe un nemeritat loc secundar în preocupările europenilor. Ratele crescânde ale şomajului au deviat parţial atenţia de la tema salarizării diferenţiate (pay gap), care în urmă cu puţin timp deschidea agenda publică.
Cred, însă, că ar fi eronat să nu realizăm cât de importante sunt aceste teme, mai ales ţinând cont că anumiţi economişti avertizează asupra faptului că efectele acestei perioade se vor resimţi mai acut asupra femeilor spre finalul crizei economice, Tocmai în acest sens, cred că decizia Parlamentului European de a susţine cota de 40% reprezentare a femeilor în companii, propusă anul trecut de Comisie e binevenită, însă, mă tem ca nu cumva cadrul temporal să fie prea strâmt. Cel mai important este, însă, ca măsurile legislative să fie dublate şi de o schimbare a mentalităţii. Doar astfel, într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat, vom putea vorbi despre o reală egalitate de gen.
Interviu realizat de Iulia Badea-Guéritée, pentru Queries*, iunie 2014.
