Alegeți o limbă
O evidenţă: în 22 septembrie, la Consiliul de miniştri de Justiţie şi de Afaceri Interne, Olanda şi Finlanda au reuşit să răstoarne buturuga mare a Europei, cea care în principiu decisese ca România şi Bulgaria să intre în spaţiul Schengen măcar parţial.O veste bună pentru români şi bulgari?, cum scrie presa olandeză. În orice caz, o veste bună pentru micile ţări care fac parte şi ele din UE: vocea lor contează. Uneori un Nu răspicat valorează mai mult decât alte zeci de Da-uri spuse cu jumătate de gură. Motivele pentru care am fost respinşi cred că nici nu mai contează. Un vechi proverb românesc spune că orice şut în spate este un pas înainte. În schimb, nu putem să nu remarcăm cum a reacţionat populaţia din Carpaţi, pe de o parte, şi analiştii, pe de alta. Dacă media a preferat iniţial să blameze olandezii, naţionalismele,lalele, astăzi, post partum, se întreabă dacă nu cumva şi justiţia română este de vină. Atitudine cât se poate de europeană, dacă ar fi să-l credem pe Grigore Cartianu: "Se zice că, la nivelul popoarelor europene, simţul responsabilităţii se află în interior la nordici şi în exterior la sudici". ¨Înseamnă că avem deci totuşi acest simţ, şi că ştim să pierdem cu eleganţă.
Ar mai fi ceva: 73 % dintre români consideră că ţara lor nu este pregătită să adere la spaţiul Schengen, 85 % sunt de acord cu opoziţia Olandei la intrarea ţării în zona de liberă circulaţie. Cele două sondaje realizate de Adevărul şi Evenimentul Zilei pe site-ul lor nu lasă nicio îndoială: românii par să cunoască mai bine realitatea în ceea ce priveşte corupţia -argument invocat de Amsterdam – şi nu au încredere în guvernul lor.
Cu alte cuvinte, poate că chiar nu eram încă pregătiţi de Schengen. Ştiu că veştile proaste sunt greu de încasat mai ales atunci când ai depus un efort consistent pentru a-ţi face temele şi a arăta că meriţi. Ştiu. dar există totuşi două aspecte la care se pare că nimeni nu s-a gândit: 1. Europa suferă de vreo câţiva ani de zile de lipsă de încredere în partenerii săi; 2. Cursele de fond nu sunt câştigate de cei care se pregătesc pe ultima sută de metri ci de cei care trag din greu ani de zile. Deci, "putea fi evitat eşecul Schengen?",se întreabăRomânia liberă. Cotidianul consideră că "diplomaţia română ar fi putut să prevadă această resurgenţă a naţionalismului în Europa, care este cauza vetoului opus de Olanda şi Finlanda, şi ar fi putut acţiona în consecinţă".
Ar trebui să închei tot printr-un proverb, însă o prietenă din Bucureşti îmi spune o glumă: de ce nu sunt cazuri de hărţuire sexuală în instituţiile româneşti? Pentru că toată lumea face parte din aceeaşi familie. Este prea extrem? Cred că românii care vin spre Occident şi care dau încă bacşiş ca să "treacă fără control" ar putea să ne spună mai bine.
*Notă: în foto nu e vorba de nicio înmormântare, ci de piaţa Schengen, din localitatea Schengen, Luxemburg, în apropierea locului exact unde a fost semnat acordul Schengen, pe un vapor
