Americanii au "super ziua de marţi", ziua în care mai multe state votează pentru alegerile primare, marcând adeseori o turnură decisivă în procesul de desemnare a candidaţilor la alegerile prezidenţiale. În Europa, anul acesta, ziua de 6 mai se anunţă ca fiind o super-duminică. În acea zi vor avea lor al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, alegeri legislative şi o prezidenţială anticipată în Serbia şi alegeri legislative anticipate în Grecia. Aceste trei scrutinuri vor avea o influenţă asupra marilor probleme ale Uniunii Europene: guvernanţa politică şi economică, libera circulaţie, procesul de extindere, legăturile dintre UE şi cetăţeni, şi bineînţeles, criza din zona euro.

Astfel, prezidenţialele franceze s-ar putea solda printr-o discuţie asupra renegocierii pactului bugetar - aşa cum promite socialistul François Hollande - sau printr-o redefinire a acordurilor din Schengen - ceea ce reclamă actualul preşedinte, Nicolas Sarkozy, ameninţând cu ieşirea ţării sale din zonă. Identitatea câştigătorului va avea de asemenea implicaţii asupra relaţiilor franco-germane, legăturile dintre dreapta şi stânga europeană sau între micile şi marile ţări.

În Serbia, preşedintele Boris Tadić a profitat de alegerile legislative pentru a-şi repune mandatul în joc şi de a obţine liberă trecere pentru politica sa pro-europeană. Dacă ar fi reales cu o majoritate clară în Parlament, ar beneficia de marginea necesară pentru a-şi duce ţara pe urmele vecinului croat, spre o adeziune la UE care ar aduce stabilitate în Balcanii occidentali. Politica sa discretă de abandon al revendicărilor asupra Kosovo, condiţie pusă de Europa, ar fi poate atunci ireversibilă chiar dacă nu va fi lipsită de tensiunile inerente în fosta provincie iugoslavă.

Cât despre alegerile greceşti, ele vor fi prima ocazie pentru poporul elen de a se pronunţa asupra politicii conducătorilor săi de la declanşarea crizei economice care a fost cât pe-aici să tragă ţara în jos. Sigur, alternativa - adică alegerea acceptabilă pentru creditori şi pieţele financiare - pare să se limiteze la Pasok (socialişti) şi la Noua Democraţie (de dreapta). Dar pentru aceste două partide, care au petrecut luni de zile în a încerca să se neutralizeze reciproc înainte de a guverna totuşi împreună sub conducerea lui Lucas Papademos, ora conturilor a sosit. Niciunul din partide nu depăşeşte 20 de procente din intenţiile de vot şi ambele se văd atacate de partide dizidente sau extremiste, opuse politicii de austeritate şi de readucere la ordine a statului, impusă de UE şi FMI.

Newsletter în limba română

Contestarea politicilor "mainstream" va fi punctul comun celor trei întâlniri electorale, ca şi un barometru pentru ansamblul Europei, deoarece eşantionul va fi destul de reprezentativ: o ţară fondatoare a UE, o ţară a periferiei "în criză" şi o ţară pe drumul aderării.

În Franţa, competiţia pentru al treilea loc după Hollande şi Sarkozy (din 10 candidaţi) se joacă între reprezentanta extremei drepte, Marine Le Pen, care doreşte abandonarea euro, şi Jean-Luc Melenchon, susţinut printre alţii de Partidul Comunist, care ar vrea să "ieşim din tratatul de la Lisabona".

În Grecia, partidul Chrisi Avgi (Zori aurite), aproape neo-nazist, şi LAOS, formaţia politică de extremă-dreapta care a participat un timp la guvernarea Papademos, îşi dispută votul protestatar şi anti-european celor comunişti de la KKE, celor de la Syriza (Coaliţia radicală de stânga) şi stângii democratice.

În Serbia, în sfârşit, naţionaliştii rămân o forţă influentă pe care se sprijnă Partidul progresist sârb al lui Tomislav Nikolić, în frunte în sondajele pentru alegerile legislative.

Chiar dacă nu trebuie să uităm că vitorul Europei se joacă şi pe pieţele bursiere din Madrid, Milano şi din altă parte, fotografia electorală a duminicii de 6 mai ne va permite poate să descoperim ceva din faţa Europei pentru următoarele luni.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!