Euro-viziuni

Publicat pe 17 mai 2013 la 14:11

În zilele acestea unii vor avea privirile aţintite înspre Malmö, oraşul unde urmează să se desfăşoare concursul Eurovision. Dar ar face mai bine să plece urechea către ceea ce se întâmplă în Londra, Paris şi Berlin, unde sunt pe cale să fie făurite unele viziuni europene despre care într-o bună zi va trebui să discutăm serios.
Pe 14 mai, Partidul Conservator britanic a depus un proiect de lege pentru un referendum, prevăzut cel târziu pentru 31 decembrie 2017, cu întrebarea: "Credeţi că Marea Britanie ar trebui să rămână membru al Uniunii Europene?". Termenii dezbaterii au fost stabiliţi de către primul ministru David Cameron în luna ianuarie, atunci când a cerut "un nou acord" între ţara sa şi o UE mai flexibilă. Expunându-se astfel involuntar presiunilor din partea euroscepticilor din partidul său şi din UKIP, iar înscrierea referendumului în lege îl împiedică să mai dea înapoi. Dar astfel partenerii săi au fost puşi faţă-n faţă cu responsabilităţile lor.
Pe continent, François Hollande a dezvăluit în sfârşit marile linii ale intenţiilor sale privind Uniunea. Pe 16 mai, el a declarat că UE trebuie în termen de doi ani să definească un conţinut pentru uniunea politică [guvernanţă europeană]. "Este o chestiune de urgenţă europeană", a explicat preşedintele francez. Poate că nu este o întâmplare faptul că aceşti doi ani coincid cu sfârşitul mandatului lui David Cameron.
Preşedintele francez a propus, de asemenea, un guvern economic al zonei euro, cu un preşedinte şi cu summituri în fiecare lună, precum şi "o nouă etapă de integrare, cu o capacitate bugetară pentru zona euro şi posibilitatea, treptat, de a face împrumuturi".
Rămâne de văzut ce propune Germania. Deocamdată, până în 23 septembrie, Europa va trebui să aştepte să vadă cine va câştiga alegerile legislative. Angela Merkel pare bine instalată la cancelarie, dar alianţa roşu-verde nu şi-a spus ultimul cuvânt.
De aceea poate că şeful listei social-democrate, Peer Steinbrück, şi-a comunicat de asemenea viziunea sa a Europei în 14 mai. În programul acestuia, un rol mai important pentru Parlamentul European, care ar participa la Consiliile Europene, şi transformarea Comisiei într-un guvern eventual ales şi subordonat Parlamentului.
Iar Angela Merkel? Acum un an, cancelarul îşi exprimase dorinţa de a vedea Comisia asumând rolul de guvern, şi Consiliul şefilor de stat şi de guvern pe post de a doua cameră a unui Parlament cu puteri sporite. Mai recent, ministrul său de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a repetat că uniunea bancară, considerată a fi o etapă esenţială în stabilizarea zonei euro, nu se va face fără un nou tratat european. Aşteptăm deci să vedem ceea ce propune astăzi dna Merkel.
Discursul lui François Hollande a fost întâmpinat cu interes la Berlin, unde se aştepta un gest din partea Parisului, considerat adeseori prea tăcut în ultimul an. Dar nu trebuie sperată nicio iniţiativă franco-germană înainte de sfârşitul anului, înainte de a şti dacă Hollande şi Merkel sunt condamnaţi să mai lucreze împreună câţiva ani sau dacă va apărea o alianţă social-democrată franco-germană.
Greul va veni mai târziu, atunci când această eventuală viziune comună va trebui confruntată cu cea a britanicilor. Sau cu realitatea opiniilor europene. Din acest punct de vedere, o altă iniţiativă franco-germană poate - şi trebuie - să aducă o viziune concretă a viitorului Europei: cea care trebuie să fie prezentată înainte de următorul summit european pentru a lupta împotriva şomajului în rândul tinerilor. Vom reveni asupra acestui subiect.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!