Alegeți o limbă
"Autoritatea austriacă a pieţelor financiare şi banca naţională trag frâna creditelor din Est", titrează Die Presse în urma deciziei celor două organisme de a cere băncilor austriece să-şi mărească cu 2% până la 3% rezervele de fonduri proprii şi să limiteze "acordarea excesivă a creditelor" în regiune. Această măsură intervine în contextul în care agenţia Moody’s examinează actualmente perspectivele de rating ale datoriei austriece. Iar Viena ţine neapărat să-şi păstreze preţiosul "triplu-A". Într-un comentariu, cotidianul vienez se teme de "un faliment al statului provocat de către bănci după modelul Irlandei", deoarece băncile austriece, după "ani de veritabilă goană după aur" au investit aproape 300 de miliarde de euro – mai mult decât PIB-ul ţării – în Europa Centrală şi de Est, dintre care se estimează că între 6% şi 40% sunt active toxice.
"Decizia băncii centrale a Austriei […] încheie o etapă a crizei şi o deschide, probabil, pe următoarea", consideră România liberă la Bucureşti. "Efectele concrete sunt destul de severe, însă pot fi depăşite: presiune suplimentară pe deprecierea leului, dobânzi mai mari, dificultatea statului […] de-a se mai împrumuta. Mai grav este însă efectul simbolic […]. Suntem iarăşi doar o piaţă emergentă, cu profituri uneori mari dar şi cu riscuri pe măsură, unde merită să intri doar dacă ştii exact ce poţi să obţii într-un interval bine-definit şi, mai ales, dacă ştii cel puţin trei drumuri rapide înapoi". Pentru cotidianul bucureştean, care reaminteşte că vremurile bune din 2007, când "bancherii greci şi cei austrieci încă se băteau pe cotă de piaţă în Estul Sălbatic" s-au terminat, "Austria sacrifică România pentru a se salva pe sine", în contextul în care “băncile austriece şi cele greceşti controlează acum mai mult de jumătate din piaţa bancară din România". Pe scurt, este "sfârşitul tragic al colonialismului financiar".
De partea cehă, Respekt se temecă "ţări precum Ungaria, România, Serbia sau Ucraina vor fi obligate să înfrunte, cel puţin din partea băncilor austriece, un brusc ‘credit crunch’, o reticenţă neaşteptată de a acorda credite". Ţări precum Republica Cehă sau Slovacia pot de asemenea să suporte consecinţele, deoarece presa internaţională uită că situaţia lor este foarte diferită de cea a celorlaltor ţări din regiune, scrie săptămânalul din Praga: "În Republica Cehă şi în Slovacia se economiseşte mult. Cele două ţări sunt relativ sub-îndatorate. Nu numai în privinţa marilor societăţi […] dar de asemenea şi mai ales în sectorul micilor comercianţi. De exemplu, volumul împrumuturilor ipotecare în aceste ţări este de 25% din PIB, în Europa de Vest este de 55% şi în Marea Britanie, acesta depăşeşte 100% din PIB".
