A vorbi franceza într-o comună flamandă este oare un delict? Deputata europeană Frédérique Ries a cerut Comisiei Europene să reacţioneze la implementarea, de către autorităţile CD&V (Partidul creştin democrat) din Grimbergen, a unui "meldpunt" (punct de informare a populaţiei) invitând la denunţarea tuturor persoanelor care utilizează o altă limbă decât olandeza în spaţiul public şi în magazine. Deputata liberală belgiană, informează Le Soir, consideră că această "invitaţie la deconspirare" este contrară Cartei drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene şi ale Constituţiei belgiene.
Le Soir evocă şi iritarea anumitor politicieni francofoni, care denunţă:
intransigenţa lingvistică a autorităţilor flamande (Grimbergen este departe de a fi singura localitate în această situaţie) în periferia de la Bruxelles. Autorităţi care, pentru a încerca să se opună fenomenului de "dezolandizare" a comunelor din jurul capitalei Bruxelles, recurg adeseori la măsuri anticonstituţionale: articolul 30 al Constituţiei stipulează că utilizarea limbilor este facultativă, mai puţin în ceea ce priveşte actele emise de autorităţile publice şi de afacerile juridice.
Parlamentul regional al Flandrei (cu o majoritate matematică) susţine Marleen Mertens, primarul CD&V din Grimbergen. Într-un interviu acordat cotidianului Le Soir, Mertens dă asigurări cum că măsura este "normală": "Dacă mă duc în Valonia, cumpăr vorbind franceza. Este acelaşi lucru în Flandra. Este doar un exerciţiu lingvistic, oamenii se pot antrena în a vorbi olandeza şi a-şi uşura astfel integrarea".
* Nota traducatorului: "verplicht" înseamnă "obligatoriu"