Alegeți o limbă
Vreo şaizeci de răniţi şi multe magazine jefuite: acesta este bilanţul manifestaţiei care a avut loc la Bucureşti în 15 ianuarie pentru a cere demisia preşedintelui Traian Băsescu, acuzat de a fi la originea scăderii bruşte a nivelului de trai. Adunarea a degenerat atunci când manifestanţilor li s-au alăturat mii de huligani, suporteri extremişti ai echipelor de fotbal din capitală. Pentru Adevărul, aceste incidente sunt opera a ceea ce ziarul a descris drept "Oportunişti!", şi anume "Politicieni (din opoziţia de stânga) şi infractori" care "au speculat nemulţumirile manifestanţilor".
Întrucât din 12 ianuarie, nemulţumirea românilor se cristalizează în jurul unui proiect de privatizare a mai multor servicii sociale, printre care SMURD, serviciul de de urgenţă. Textul a fost retras în 13, dar demisia mediatică a şefului SMURD, Raed Arafat, a relansat polemica. "Declicul social s-ar fi produs oricum", considerăAdevărul.
Opt români din zece cred că ţara merge într-o direcţie greşită. Aruncarea austerităţii (cerute de FMI în schimbul ajutorului lui financiar) pe umerii clasei mijlocii şi ai categoriilor defavorizate. Guvernarea în beneficiul unui grup politico-economic restrâns, cu acces nelimitat la resursele statului. Promovarea imposturii de partid în locul profesioniştilor. Toate acestea îşi cer nota de plată. Românii o iau pe urmele indignaţilor din Statele Unite, din Europa, din Rusia lui Putin.
Newsletter în limba română
Pentru editorialistul site-ului de ştiriGândul, Cristian Tudor Popescu, în schimb, "ceea ce s-a întâmplat duminică noapte era inevitabil, dar nu este şi acceptabil":
Oricât m-ar scoate din sărite T. Băsescu, nu doresc, în calitate de cetăţean, să fiu reprezentat în stradă de asemenea indivizi. Dar T. Băsescu nu se află în fruntea României pentru că a fost pus acolo de turci, de ruşi sau americani. El a fost ales prin votul cetăţenilor - unii dintre ei strigă acum în stradă "Jos Băsescu!" - prin urmare trebuie să părăsească Palatul Cotroceni tot pe o cale democratică. Şi acolo putem să mergem toţi, cu ştampila, nu cu piatra în mână.
