“Cât timp încă?” se întreabă Die Zeit deasupra fotografiei unei Angela Merkel care nu are mulţi prieteni în Europa şi care se pregăteşte să suporte o nouă înfrângere electorală la alegerile din Renania de Nord-Westfalia, pe 13 mai. Pornind de la ideea că aproape toţi cancelarii germani au întârziat prea mult când a fost vorba de retragere, redactorul-şef Bernard Ulrich face bilanţul anilor Merkel.
Simplă şi neavând experienţa discursurilor frumoase, această protestantă născută în RDG a intrat în armonie până la urmă cu toţi germanii, mai ales din Vest, pe care îi considera “răsfăţaţi, puţini laşi şi leneşi”. Ei, la rândul lor s-au “merkelizat” mărturisind un adevărat cult pretinselor sale slăbiciuni – sobrietatea sa şi lipsa de strălucire. Potrivit Ulrich, criza euro a marcat punctul culminant al acestei transformări:
În 2005, Merkel credea că trebuie să le dea avânt germanilor. Astăzi, ea trebuie să-i convingă pe alegători să-i ajute pe ceilalţi, să-şi păstreze sângele rece, şi, mai ales, să continue cuminţi să consume cu zel. Politica sa s-a inversat total. Şi-a terminat ea oare misiunea din Germania; a emigrat ea în Europa? […] Fără normalitatea germană, protejată de acest cancelar foarte normal, Europa ar fi căzut în haos de mult timp.
Newsletter în limba română
Departe de a imagina o cădere iminentă a cancelarului, Ulrich conchide:
Este posibil ca Merkel germană să-şi fi depăşit zenitul, în timp ce Merkel europeană să-şi trăiască acum punctual culminant. Poate că nu mai avem nevoie de ea la noi, ci mai degrabă în Europa. […] Are doar 57 de ani. O femeie politician de viitor deci. Rămâne de aflat unde.