Cover

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în primă instanţăcă legea din 2004, asupra procreării asistate medical (PMA) "este contrară respectului vieţii private şi familiale", în măsura în care ea nu permite diagnosticul pre-implant (DPI) al bolilor genetice, explică La Stampa, care confundă, de altfel, în titlul său, Curtea de la Strasbourg cu Uniunea Europeană.

Curtea s-a pronunţat astfel asupra recursului făcut de un cuplu de italieni care avea virusul mucovicidosei, dar îl purtau fiind sănătoşi, şi care dorea să recurgă la fecundarea in vitro (FIV) pentru a depista în prealabil prezenţa bolii asupra embrionilor propuşi. Accesul le-a fost refuzat, pe motiv că boala lor nu făcea parte din cele pentru care legea italiană autorizează DPI. Cuplului nu-i mai rămâneau deci decât două opţiuni: a pleca în străinătate sau a demara o sarcină pe cale naturală şi a proceda la un avort terapeutic dacă foetusul s-ar fi dovedit bolnav, ceea ce făcuseră deja în timpul unei sarcini precedente. O incoerenţă pe care Curtea a subliniat-o, de altfel.

Guvernul italian a anunţat că va face apel.

În cotidianul torinez, juristul şi fostul judecător al Curţii, Vladimiro Zagrebelsky, afirmă că, pentru el, Curtea a luat în considerare faptul că

majoritatea ţărilor europene autorizează PMA pentru a evita transmiterea bolilor genetice (exceptând Italia, Austria şi Elveţia). Această interdicţie nu este rezonabilă în cadrul sistemului legislativ italian şi nejustificată din punct de vedere al tendinţei europene. Ea a prevalat fără motiv pe dreptul cuplului şi în respectarea alegerii personale şi familiale. [...] Este un domeniu în care ar trebui să fie lăsat loc pentru alegerile individuale (de a nu renunţa de a avea un copil sănătos) şi pentru responsabilitatea medicilor de a utiliza cât mai bine posibil progresul datorat cercetării şi avansării cunoştinţelor şi posibilităţilor umane.

"Curtea nu a crezut în cinstea argumentelor guvernului italian asupra riscului de eugenism, asupra sănătăţii mamei şi a conştiinţei medicilor", comentează la rândul său Gazeta Wyborcza, la Varşovia. Ziarul subliniază că această decizie va cântări greu asupra proiectelor de lege asupra FIV, în curs de pregătire:

cele două proiecte, care nu au fost încă trimise la Sejm [Parlament], stipulează că FIV nu trebuie utilizat decât pentru a înlocui infertilitatea. Ele exclud deci posibilitatea pentru cuplurile fertile care au motive legitime de a se teme că ai lor copii ar putea fi afectaţi de o boală genetică, de a alege, via FIV, un embrion sănătos. Chiar dacă deciziile Curţii Europene nu privesc decât ţara aflată în cauză, ele fixează un precedent care trebuie urmat de membrii Consiliului Europei [...], ceea ce înseamnă că, dacă Polonia adoptă o lege asupra FIV, ea va trebui să ţină cont de decizia Curţii.