Alegeți o limbă
"De la începutul anului şi intrarea în vigoare a tratatului de la Lisabona, deputaţii europeni se mobilizează pentru apărarea metodei comunitare împotriva loviturilor de date limite preconizate de anumite State membre şi împotriva unei anumite derive interguvernamentale", scrie Le Monde. Cele patru principale familii politice - conservatori, socialişti, liberal-democraţi şi Verzi - sunt toate gata să facă totul pentru a valida expertiza proprie în numeroase domenii, explică cotidianul parizian.
Acordul care pune bazele viitorului serviciu diplomatic european, obţinut de către Lady Catherine Ashton în 21 iunie, este un episod al luptei pe care Parlamentul a dus-o împotriva "dominaţiei Statelor la Bruxelles". A fost găsit un compromis între Comisie, Consiliu şi Parlament pentru a permite funcţionarea acestei structuri care va regrupa aproximativ 7 000 de funcţionari, dintre care 60 % diplomaţi europeni şi 40 % diplomaţi naţionali. Eurodeputaţii reclamaseră "inutil ca acest serviciu să fie integrat Comisiei Europene pentru a controla mai eficient funcţionarea şi bugetul său", aminteşte Le Monde. Ei cred că de fapt Comisia ar trebui să se sprijine pe Parlament pentru a duce la bun sfârşit proiectele comunitare. "Confuzia care a înconjurat salvarea Greciei a arătat limitele înţelegerii dintre State", subliniază fostul Prim ministru belgian, Guy Verhofstadt, şeful liberalilor din Parlament, considerat ca fiind "unul dintre oamenii cei mai influenţi din hemiciclu".
Poziţionarea Parlamentului nu este deloc nouă, explică Le Monde, dar tratatul de la Lisabona i-a dat "o nouă vigoare". Într-adevăr, "eurodeputaţii dispun de noi prerogative pe care intenţionează să le utilizeze": mai multă co-decizie cu Consiliul, puteri bugetare crescute şi capacitate de a respinge în bloc acordurile internaţionale". O ofensivă, trage concluzia cotidianul, care nu se sfieşte să agaseze capitalele şi Consiliul European.
