Cover

Războiul de şase zile a început”, titrează ziarul Ta Nea. Acesta este intervalul până la viitoarea reuniune a Eurogrupului, care ar putea avea loc pe 8 noiembrie, pentru a se decide acordarea sau nu a 31,5 miliarde de euro Greciei. Dar, pentru a obţine această nouă tranşă de asistenţă acordată de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, necesară pentru evitarea intrării ţării în faliment, premierul Antonis Samaras trebuie să reuşească adoptarea unui nou plan de austeritate în Parlament. Pe 12 noiembrie, o altă reuniune a Eurogrup ar trebui să discute termenul de doi ani solicitat de Atena pentru ajustarea balanţei bugetare.

De fapt, constată To Ethnos, deputaţii au trecut la “lupte corp la corp” privind cele 11,5 miliarde de euro care ar trebui economisite de Guvern. Dar, explică publicaţia,

divergenţele din cadrul coaliţiei, între conservatorii din Noua Democraţie, socialişti (PASOK) şi Partidul Stângii Democratice, sunt din ce în ce mai mari. Plecările deputaţilor din cadrul ultimelor două formaţiuni sunt din ce în ce mai numeroase, situaţie care ar putea pune în pericol adoptarea noilor măsuri de austeritate.

Această situaţie nu îl surprinde pe editorialistul Pantelis Kapsis.

Au trecut patru luni de la formarea Guvernului şi, cum se întâmplă mereu în politică, alianţa guvernamentală riscă să de destrame. Nu din cauza unor disensiuni majore, ci pentru lucruri mici.

Principala victimă a acestor turbulenţe ar putea fi PASOK şi liderul său, Evangelos Venizelos, apreciază To Vima, exprimând un sentiment de nemulţumire răspândit în presa elenă:

În toamna anului 2009, când Giorgios Papandreu ajungea la putere având un avans de 10 procente (faţă de adversarul său de dreapta Costas Karamanlis), afirma cu tărie că “există bani”. Câteva luni mai târziu, Grecia a fost plasată sub tutelă internaţională. Poate că acest lucru nu este pe placul nimănui, dar Papandreu a pus bazele reformării ţării. În prezent, Papandreu a fost înlocuit la conducerea PASOK de Evangelos Venizelos, iar formaţiunea istorică trece printr-o adevărată criză. Laţul s-a strâns în jurul acestui partid care este pe cale de dispariţie. Iar ţara nu va putea să îl salveze pentru că este deja îngropată, iar divergenţele nu ocolesc nici alte formaţiuni. În final, li s-ar putea spune pe bună dreptate să se retragă.