Campania pentru alegerile legislative din 9 decembrie este dominată de discuţiile în jurul bugetului Uniunii Europene pentru 2014-2020. După ce s-au certat din nou, pentru a şti care dintre ei doi va merge la Consiliul European din 22 şi 23 noiembrie, primul ministru Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu (ultimul va merge până la urmă la Bruxelles) s-au sfâşiat şi privind un eventual veto la noul buget: Ponta îi este favorabil dacă România ar avea de suferit o reducere a fondurilor alocate ei, spre deosebire de Băsescu.
Pentru cotidianul bucureştean Adevărul, dacă liderii români ar fi vrut să facă ceva cu folos, "ar fi venit cu nişte măsuri pentru ca România să poată cheltui în mod eficient miliardele europene". Dar România, pentru care bugetul 2007-2013 prevedea 19.66 miliarde din fondurilor UE, este "ultima găină în ceea ce priveşte fondurile europene", scrie ziarul, potrivit căruia, sub preşedinţia lui Traian Băsescu,
economia noastră a reuşit un glorios 4% la absorbţia efectivă şi 10% la încasările pe hârtie. Bulgarii ne-au luat-o de mult înainte, iar polonezii ar râde ţinându-se de cureaua lor lată, dacă nu s-ar gândi că recordul negativ al României nu-i va face pe occidentali să reducă substanţial fondurile de coeziune.
Cotidianul se întreabă cât îi va costa pe români exportarea războiului politic intern pe scena europeană:
România a devenit în jocul european un exemplu prost, dar util pentru cei interesaţi să demonstreze că banii contribuabililor bogaţi nu mai trebuie cheltuiţi cu scopul reducerii decalajelor între statele dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate din Uniunea Europeană. Adoptarea unei politici de reducere a bugetelor la viitorul Consiliu European este, de fapt, o lovitură dată proiectului unei Europe mai integrate, mai puternice.
Pentru Adevărul, un nou eşec în exerciţiul financiar al UE ar însemna pentru România pierderea oricărei şanse de a reduce din decalaje şi de a se apropia de standardele de prosperitate ale "vechii Europe".