Europa va avea, în sfârşit, un sistem de brevete competitiv”, scrie cu satisfacţie ziarul Les Echos, după ce Parlamentul European a adoptat proiectul brevetului unic european.

Cotidianul economic apreciază că, “în sfârşit, trei decenii de eforturi se concretizează, Uniunea Europeană răspunzând, pentru prima dată, unei solicitări concrete a companiilor”. Publicaţia reaminteşte că brevetul unic european va intra în vigoare în 2014, oferind detalii despre modul în care sistemul va funcţiona:

La modul concret, în loc de a plăti taxe de traducere şi pentru drepturi de utilizare în fiecare din ţările în care doreşte să fie protejat, orice inventator va putea adresa o cerere Oficiului european pentru brevete (OEB) pentru a primi un brevet unitar, care îi va asigura protecţie în 25 de state membre, aşteptând ca ultimele două ţări reticente, Italia şi Spania, să se alăture sistemului. Brevetele vor fi disponibile într-una dintre principalele trei limbi oficiale ale Uniunii Europene (franceză, engleză sau germană) şi, în cazul unui litigiu, procedura juridică va fi unificată şi simplificată. […] Votul eurodeputaţilor le va permite IMM-urilor europene să lupte cu arme egale cu Statele Unite şi China. Simplificarea regimului de traducere va reduce costurile de cel puţin şase ori.

Cum poate fi explicată această întârziere europeană în materie de brevete, în contextul în care, după cum notează ziarul Libération, campaniile aşteptau cu nerăbdare? Din cauza problemelor lingvistice, explică ziarul parizian:

Deşi costurile de traducere vor fi gestionate de OEB – fiecare companie putând depune cererea în limba sa maternă – Italia solicită o procedură unică, în limba engleză, în timp ce Spania pledează pentru introducerea spaniolei. O intransigenţă care se explică şi prin faptul că în cele două ţări sunt numeroase firme care produc bunuri contrafăcute (genţile false Vuitton făcute la Roma sunt celebre…).

Sătulă de disensiuni, Comisia Europeană a propus la sfârşitul anului 2010 o 'cooperare sporită', acceptată de 25 de ţări, pentru a se putea depăşi vetourile Spaniei şi Italiei. […] Compromisul a fost găsit în iunie: tribunalul de primă instanţă, prezidat de un francez, va avea sediul la Paris, la fel ca şi comisia responsabilă de brevetele în materie de electricitate, telecomunicaţii, construcţii şi lucrări publice. Comisia competentă pentru brevetele de mecanică generală va fi la Munchen (unde sunt aşteptate 30% din litigiile în acest domeniu), iar cea privind medicamentele şi biotehnologiile va fi la Londra (reprezentând tot 30% din litigii). La Luxemburg va fi sediul Curţii de apel în procesele pentru brevete. Un sistem care va începe să funcţioneze în 2014, cel mai devreme.

Din perspectiva Spaniei, se poate nota izolarea Madridului şi Romei în acest domeniu. Astfel, ABC califică brevetul unic drept “discriminatoriu” faţă de spanioli şi italieni:

Spania şi Italia au pierdut susţinerea şi s-au trezit singure. […] Madrid a păstrat poziţia de promovare a spaniolei ca una dintre limbile oficiale ale sistemului european de brevete, oferind argumentul influenţei pe pieţele latino-americane, care interacţionează din ce în ce mai mult cu economia europeană. Cu toate acestea, numărul brevetelor depuse până acum în spaniolă este foarte mic comparativ cu cele în germană sau engleză.