Alegeți o limbă
Al 30-lea summit UE-Rusia, care se desfăşoară pe 20 - 21 decembrie la Bruxelles, a fost marcat de disensiuni între cei doi parteneri: de la abordarea faţă de situaţia din Siria până la energie, inclusiv în privinţa respectării drepturilor omului, crizei iraniene, “primăverii arabe” şi relaţiilor comerciale. Numeroase teme au fost evitate cu grijă în cursul dineului la care au participat preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedinţii Consiliului European şi Comisiei Europene, Herman Van Rompuy şi José Manuel Barroso, dar au revenit - în special problemele privind energia şi comerţul - pe masa discuţiilor în cursul reuniunii de vineri cu liderii celor 27 de state europene.
Atmosfera riscă să fie cu atât mai apăsătoare, notează ziarul The Guardian, cu cât Vladimir Putin pare surd la apelurile Europei în favoarea consolidării democraţiei în Rusia şi în contextul în care
Parlamentul European a adoptat pe 13 decembrie o rezoluţie care cere încetarea persecuţiilor şi arestărilor motivate politic.
În publicaţia EUObserver, analistul Dan Steinbock apreciază că recentele tensiuni comerciale între Bruxelles şi Moscova probabil vor face reuniunea tensionată, dar ambele părţi trebuie să depăşească disensiunile şi să “cadă de acord că sunt în dezacord”. Steinbock scrie:
În atmosfera post-criză, vechile poziţii de negociere nu mai sunt valabile. Din punctul de vedere al Uniunii Europene, puterea energetică a Rusiei va intra în declin pe termen lung. Din perspectiva Rusiei, Bruxelles nu mai are nici putere economică, nici pretextul moral pentru a ţine prelegeri Moscovei.
Newsletter în limba română
Analistul subliniază că, deşi Uniunea Europeană va rămâne dependentă de resursele energetice ruse, recentele descoperiri de zăcăminte de gaz de şist ar putea modifica echilibrul energetic pe plan global:
Pe termen lung, relativa importanţă economică şi strategică a Rusiei şi Uniunii Europene va intra în declin la nivelul economiei globale. Adevărata întrebare este cine, dintre Rusia şi Uniunea Europeană, va adera prima la un viitor multipolar şi la compromisurile necesare în acest sens.
O opinie împărtăşită de ziarul Le Monde, care consideră că la Bruxelles s-au întâlnit “două spaţii aflate în crize de identitate”:
Uniunea Europeană oscilează între resentimentul popoarelor europene, afectate de criză, şi necesitatea unei îndrăzneţe integrări politice şi bugetare. Rusia stagnează, îşi restrânge activităţile, fără a şti în ce direcţie se îndreaptă.
Cotidianul de la Paris reaminteşte că:
susţinătorii unei apropieri între UE şi Rusia evidenţiază interesele comune, colaborarea energetică, investiţiile reciproce, proximitatea culturală. Însă ei ignoră prăpastia care se deschide între cele două părţi din punctul de vedere al valorilor: Rusia adresează Uniunii Europene următoarea întrebare: de ce construcţie europeană poate fi vorba dacă se renunţă la apărarea valorilor fundamentale ale acesteia?
În plus, ziarul Le Monde reaminteşte că “Rusia nu este Occident. Şi nu vrea să fie”.
Criza economică din Europa şi din Statele Unite a convins Rusia să îşi caute referinţe în altă parte. Dar Moscova rămâne incapabilă să îşi definească parcursul în termini pozitivi. Regimul de la Moscova percepe lumea ca fiind instabilă şi periculoasă.
