"Ştiinţa elveţiană în vitrina europeană", se bucură Le Temps. În 28 ianuarie, Comisia Europeană a ales Human Brain, proiectul Şcolii Politehnice Federale din Lausanne, drept unul dintre cele două proiecte ale FET Flagship, iniţiative asupra tehnologiilor viitoare şi emergente incluse în programul Europe 2020 :

comisarul european însărcinat cu Agenda digitală, Nelly Krooes, a anunţat cei doi laureaţi ai concursului "Flagship" [...], dotat cu un miliard de euro: Grafen, iniţiativă bazată în Suedia, care doreşte dezvoltarea unui material electronic revoluţionar, şi Humain Brain Project(HBP), a cărui iniţiatoare este EPFL. Aceasta din urmă doreşte modelarea creierului cu ajutorul unor super-computere.

"Dezvoltarea de aplicaţii societale şi de sănătate pare să fie în inima a ceea ce Europa aşteaptă de la flagships", explică Le Monde. Însă, remarcă acest cotidian francez, "număroşi filosofi, asemeni lui Patrick Juignet, psihiatru şi psihanalist, denunţă această abordare care 'se înscrie într-un curent mai larg, ideologic materialist reductor, care caută să mecanizeze omul. [...] Omul-maşină este un om instrumentalizat, lipsit de specificitatea sa umană’".

La Barcelona, El Periódico consideră că este vorba de "cea mai mare investiţie din istoria ştiinţei din Europa". Cotidianul scrie că:

cei mai sceptici consideră că este o investiţie monumentală fără o garanţie de rezultat, însă Comisia Europeană răspunde că Europa are nevoie de a face un pariu curajos pentru a acţiona în cele două sectoare care înregistrează o mare creştere.

În ceea ce priveşte proiectul Grafen, Il Sole-24 Ore constată că la Bruxelles materialul respectiv este considerat ca fiind "materialul miracol al secolului 21, aşa după cum plasticul a fost în secolul 20". Aceste proprietăţi extraordinare vor deschide calea într-un număr mare de domenii, al electronicii, unde va înlocui siliconul, în cel al energiilor regenerabile, al desalinizării apei, al cecetării biologice şi aşa mai departe. "Iniţiativa europeană soseşte cam târziu, dar e mai bine mai târziu decât niciodată", comentează cotidianul, care aminteşte că,

în ultimii cinci ani, universităţile şi întreprinderile chinezeşti au înregistrat 2 204 licenţe legate de grafen [...], Statele Unite 1 754, Coreea de Sud 1 160 iar Europa doar ceva mai puţin de 500. În acest context, Europa are dreptate să atribuie un miliard de euro pământului promis al ştiinţelor.