Alegeți o limbă
Ziarele europene sunt de acord cu faptul că bugetul adoptat de cei Douăzeci şi Şapte pe 8 februarie reprezintă o contractare a ambiţiilor Europei şi o schimbare a echilibrului de putere în sânul UE.
Potrivit ziarului Dziennik Gazeta Prawna, rezultatul celui mai recent summit UE este dovada "unei schimbări substanţiale în echilibrul de putere în Europa", cu Franţa, odinioară ţara cea mai influentă din Uniune, "ajunsă în defensivă". Cotidianul subliniază faptul că aceasta este o tendinţă în întregime nouă:
Uniunea se va îndrepta către forma de zonă de comerţ liber visată de către britanici şi susţinută de nemţi mai degrabă decât către "structura federală bazată pe solidaritate" dorită de Paris. [...] În mod surprinzător, o alianţă destul de exotică a fost făurită de Franţa, Italia, Spania şi Polonia întru apărarea transferurilor financiare, [ceea ce a avut drept rezultat] o ciocnire între Nordul bogat al Uniunii şi Sudul şi Estul sărace. [...] Şi totuşi, impunând reduceri, Germania şi-a demonstrat fără îndoială puterea economică. Dictatul Berlinului va fi chiar şi mai greu în cazul în care clubul franco-spaniol-italian-polonez nu reuşeşte să-şi amelioreze competitivitatea şi transferurile îmbelşugate de la Bruxelles s-ar evapora.
În Germania, Die Welt consideră că a rămas încă "prea mult din bătrâna Europă în acest compromis" şi îi critică pe cei care cred că există un "drept al omului european care garantează fluxuri de bani venite dinafară". Ziarul sfătuieşte de altfel guvernul german să lase mai moale parteneriatul istoric cu Franţa.
Cu o rară determinare, Germania s-a impus ca fiind puterea cu greutate în echilibrul puterilor europene, care ştie să le integreze pe cele mai multe şi rămâne deschisă tuturora. Într-adevăr, interesele germane se suprapun mai adeseori cu cele ale Londrei decât cu cele ale Parisului.
La polul opus, El País scrie că "Europa se încăpăţânează să trateze o pneumonie ca şi cum ar fi o simplă răceală [...] şi a obţinut un acord rahitic", care "statorniceşte austeritatea, - şi deci foarfecele - pentru următorul deceniu":
După cinci ani de criză, bugetele europene sunt un fel de busolă a proiectului european. UE pare absentă, ea oscilează între vechiul şi noul regim, fără ca cel dinainte să fi dispărut în întregime şi fără ca cel nou să se fi stabilit pe deplin. În centrul acestui mocirle, Berlin (cu sprijinul Londrei) îşi măreşte puterea şi constatăm o nouă retragere către nivelul naţional sau interguvernamental.
