“Desfiinţaţi Securitatea Statului”, titrează De Morgen pe 13 februarie, citându-l pe liderul socialist Renaat Landuyt. Potrivit acestui expert în materie de justiţie, “organizaţii secrete precum Securitatea Statului din Belgia nu mai există de mult timp”.
La începutul lunii februarie, presa a făcut publice numele mai multor politicieni belgieni menţionaţi într-un raport secret al Securităţii Statului. Aceşti politicieni ar avea legături cu secte precum mişcarea scientologică. De atunci, apare frecvent întrebarea dacă Securitatea Statului spionează în secret politicieni.
Pe 11 februarie, directorul Securităţii Statului, Alain Winants, declarase la televiziune că nu existau dosare privind personalităţi politice în timp ce pe biroul din spatele lui era un dosar cu numele liderului partidului Vlaamse Belang, Filip Dewinter. În aceeaşi zi, Bart Debie, fost comisar de poliţie şi consilier al lui Dewinter, dezvăluia că a existat un agent infiltrat în cadrul formaţiunii flamande de extremă-dreapta. Marţi, Securitatea Statului a comunicat că dosarul pe numele lui Dewinter este “un fost dosar juridic”.
“Parlamentul ar trebui să verifice Securitatea Statului, nu invers”, argumentează De Morgen într-un editorial:
În plin Război Rece, în lupta împotriva pericolului comunist fiecare stat occidental avea un serviciu de spionaj. [...] Dar Războiul Rece s-a încheiat, iar noile ameninţări provin mai mult din mediile extremiste religioase decât din partea politicienilor extremişti.