Pe 14 aprilie, pentru prima dată în istoria ţării, alegătorii din Croaţia sunt chemaţi la urne pentru desemnarea celor 12 reprezentanţi pe care acest stat îi va avea în Parlamentul European până la viitorul scrutin europarlamentar general programat în mai 2014. Cu două luni şi jumătate înainte de aderarea Croaţiei la UE, acest vot are o valoare simbolică, notează publicaţia Tportal: “Este o urare de bun-venit în clubul la care Croaţia aspiră de mult timp”.

Cetăţenii cu drept de vot sunt chemaţi să aleagă dintre cei 336 de candidaţi propuşi de 28 de liste sau coaliţii, dintre care unele au fost create cu această ocazie şi au nume atât de ciudate precum Vocea Raţiunii, Abecedarul Democraţiei, Doar Croaţia, Partidul Hackerilor sau Partidul Familiilor notează publicaţia Novi List, adăugând că:

Un număr mare de candidaţi sunt cunoscuţi doar de propriile familii sau de vecini. Unii sunt eurosceptici şi pledează în mod deschis pentru ieşirea Croaţiei din Uniunea Europeană.

Cotidianul de la Rijeka explică inflaţia de candidaţi prin salariile atractive ale eurodeputaţilor (7 000 de euro pe lună),

salarii care i-au făcut pe unii eurosceptici să uite convingerile pe care le aveau anterior.

Campania electorală “a fost foarte scurtă (trei săptămâni), neinteresantă şi lipsită de o veritabilă dispută de idei”, regretă, la rândul său, ziarul Jutarnji List, conform căruia

candidaţii au ratat ocazia de a spune ce gândesc despre criza care afectează în prezent Uniunea Europeană, despre viitorul Blocului comunitar şi despre efectele pe care aderarea le va avea asupra Croaţiei.

La rândul său, Tportal regretă

cei mai mulţi candidaţi au fost selectaţi după criteriul loialităţii faţă de partide, fără a avea nici competenţele, nici experienţa (sau voinţa) de a se implica în negocieri pe teme sensibile precum reglementările în domeniul bugetar, cu atât mai puţin să facă faţă luptelor de culise cu puternicele grupuri de lobby politice sau economice.

În privinţa votului şi rezultatului acestuia, cele mai recente sondaje anticipează o rată de participare de 60% dintre persoanele înscrise pe liste – aproape dublu faţă de media generală a alegerilor europene. Coaliţia formată în jurul Partidului Social-Democrat (aflat la putere în Croaţia) este considerată favorită.