“Berlinul şi Parisul înfrânează aderarea Serbiei la UE”, titrează Die Presse, a doua zi după decizia Comisiei Europene de a recomanda deschiderea negocierilor de aderare cu Belgradul şi de asociere cu Priştina. O decizie luată în urma semnării unui acord de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi fosta sa provincie.
Următoarea etapă este stabilirea unei date pentru începerea negocierilor de aderare, ceea ce ar putea lua timp. Până atunci, într-adevăr, “tot ceea ce a fost stabilit trebuie să fie pus în aplicare”, a reamintit ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, în cadrul Consiliului Miniştrilor de Externe, care a avut loc în data de 22 aprilie, la Luxemburg. Cu această ocazie, relatează Die Presse,
s-a văzut clar faptul că greii UE, cum ar fi Germania şi Franţa, nu acceptă să fie grăbiţi în privinţa unei lansări rapide a negocierilor privind aderarea Serbiei.
Newsletter în limba română
Deşi nu oferă deloc garanţia că “aderarea Serbiei este doar o chestiune de timp”, după cum consideră executivul de la Bruxelles, confirm Die Presse, acordul dintre Serbia şi Kosovo, semnat sub egida Uniunii, oferă totuşi, după cum remarcă EUobserver dovada concretă a utilităţii Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) şi îi acordă lui “Catherine Ashton genul de victorie diplomatică de care avea atât de multă nevoie pentru a demonstra valoarea adăugată (a SEAE), în calitate de nou actor în politica externă a UE.”
Acordul între Belgrad şi Priştina reprezintă un succes diplomatic cert şi răsunător pentru SEAE, ceea ce îi va permite să disperseze unele dintre criticile şi întrebările cu privire la valoarea adăugată de către noul serviciu diplomatic european. [...] Aceasta trimite un semnal puternic pentru ţările din zonă, dar de asemenea şi pentru ONU, SUA, Rusia, China şi alţi actori internaţionali în privinţa faptului că UE are intenţii serioase referitoare la stabilizarea vecinătăţii imediate, şi că este un laureat demn de Premiul Nobel pentru Pace obţinut în 2012.