Alegeți o limbă
"UE a avut întotdeuna probleme în definirea frontierelor sale periferice. De acum înainte problema este rezolvată de înșiși candidații la extindere: cei mai mulți și-au abandonat deja visele de integrare europeană", scrie editorialistul publicației Rzeczpospolita, Jędrzej Bielecki.
Cotidianul notează faptul că, pe lângă euroscepticismul aflat în creștere în statele mai bogate, cum ar fi Islanda, care nu prea mai vrea să continue negocierile de aderare, entuziasmul pentru integrare devine șovăitor acum și în sânul candidatelor mai sărace, de exemplu Ucraina, care - în ciuda încurajărilor primite din Polonia - nu se poate decide dacă să se apropie sau nu mai mult de UE.
De asemenea, opinia publică din Turcia s-a întors împotriva aderării țării lor la UE, în timp ce Croația s-ar putea foarte bine să fie de fapt ultima venită din Balcani pentru anii următori: candidații din regiune nu par să simtă aderarea ca fiind avantajoasă și meritând dureroasele reforme care trebuie aplicate între timp.
Potrivit cotidianului din Varșovia,
acesta este rezultatul direct a cinci ani de criză în care liderii UE nu au fost capabili să ia decizii curajoase, necesare pentru restabilirea monedei euro. În același timp, slăbiciunea Franței, Italiei și Spaniei a condus la dominația politică a Germaniei în Europa unită și la renașterea unor resentimente istorice. Criza din zona euro nu numai că a avut loc din cauza minciunii autorităților elene sau a imprudentelor investiții bancare spaniole, ci și din cauza unor erori în structura uniunii monetare, produse de nemți și de francezi. Dar astăzi, doar cele mai sărace și mai slabe state din Europa sunt presupuse să plătească oalele sparte. Un aspect care dă de gândit statelor candidate.
