“Dezvăluiri privind Big Brother francez”, titrează Le Monde, care difuzează rezultatele frapante ale unei investigaţii, în plin scandal al interceptărilor americane: “toate comunicaţiile noastre sunt spionate”. Ceea ce explică de ce “Franţa a protestat doar foarte puţin pe fondul indignării generale din Europa: [...] Parisul era deja la curent. Şi face acelaşi lucru”.
Ancheta ziarului parizian explică modul în care funcţionează “sistemul de colectare generală a semnalelor electromagnetice emise de calculatoarele sau de telefoanele din Franţa, precum şi fluxul de comunicaţii dintre cetăţenii francezi şi străinătate”, un sistem creat de Direcţia Generală franceză pentru Securitatea Externă (DGSE).
“Stocarea ani întregi a acestui volum de date” este ilegală, precizează Le Monde, care adaugă un element suplimentar:
Celelalte servicii de informaţii [...] furnizează constant DGSE datele care ar fi de interes. În discreţie totală, la limita legalităţii şi în afara unui control serios. Politicienii cunosc perfect situaţia, dar secretul este regula.
Şi, chiar dacă oficial acest
Big Brother francez, frăţiorul serviciilor secrete americane, este clandestin, existenţa sa figurează discret în documente parlamentare, [care] propun chiar un plan mai amplu, [de consolidare] a accesului altor servicii la baza de date comună a DGSE.