Zagrebul şi-a “recunoscut greşeala” şi a cedat în cele din urmă în faţa autorităţilor de la Bruxelles, care ameninţau cu sancţionarea dacă nu ar fi renunţat la derogările pe care le-a votat privind mandatul european de arestare (MEA), relatează Večernji list pe 29 august.

Într-o scrisoare trimisă pe 28 august preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi comisarului pentru Justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Viviane Reding , premierul Zoran Milanović a declarat că “Croaţia va lua măsurile necesare pentru a aduce în conformitate legea privind cooperarea judiciară cu acquis-urile comunitare acceptate în timpul negocierilor de aderare” la UE.

Acesta propune Comisiei, de asemenea, să lanseze o dezbatere cu privire la aplicarea strictă a MEA în toate ţările UE, reclamând derogările acordate Austriei, Franţei şi Italiei. Bruxelles consideră, la rândul său, că în cazul în care Croaţia ar fi dorit o derogare, ar fi trebuit să o ceară în timpul negocierilor de aderare, şi nu după, explică ziarul.

Zagrebul va abroga deci legea – adoptată în ajunul aderării Croaţiei, la 1 iulie – care limita aplicarea MEA la infracţiunile comise înainte de 7 august 2002, data la care mandatul a intrat în vigoare în UE. Acest act adiţional la Constituţie este suspectat de a fi fost conceput special pentru a evita extrădarea fostului şef al serviciilor secrete iugoslave, Josip Perković, suspectat de implicare în uciderea unui disident croat în 1983, aproape de München, şi căutat în Germania.

Večernji list precizează, totuşi, că Milanović nu a specificat un calendar pentru abrogarea “legii Perković”, dar crede că aceasta ar putea avea loc în septembrie, la reluarea activităţii Parlamentului, după vacanţa de vară.