Cover

Înainte de 31 decembrie statele membre trebuie să prezinte UE proiectele care candidează pentru o finanţare europeană. În apropierea termenului scadent, guvernele se zbat pentru a nu pierde fondurile care nu le vor mai fi alocate după această dată limită. Un adevăr dureros mai ales în ţările Europei centrale şi de est, principalele beneficiare ale acestei alocaţii specifice.

Astfel, la Sofia, Trud titrează pe prima pagină că "Bulgaria trebuie să distribuie 7 milioane pe zi dacă nu doreşte să piardă tot". Mai precis, "înainte de sfârşitul anului vor trebui alocate" 615 milioane de leva (aproximativ 308 milioane de euro), din totalul alocat anului 2013, "altfel vor fi pierdute", notează ziarul. Fondurile nealocate privesc 6 din cele 7 programe operaţionale implementate de guvern. Mai mult de jumătate din sumă este destinată ajutoarelor pentru întreprinderi, via Programului pentru competitivitate.

La Bucureşti, România liberă anunţă"în loc ca România, care, când a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, şi-a asumat obligaţia ca până în 2015 toate localităţile cu peste două mii de locuitori să beneficieze de apă curentă la un preţ decent, canalizare şi staţii de epurare", să onoreze acest angajament, vom avea parte de "o amendă de câteva milioane de euro şi penalizări de sute de mii de euro zilnic până la remedierea situaţiei". Cotidianul constată că România are

cea mai scăzută rată de absorbţie din Uniune a fondurilor europene. Nici măcar în localităţile bogate din Ilfov situaţia nu e mai bună. Astfel, la Snagov locuiesc foarte mulţi demnitari din mai toate partidele, iar miliardarii români au case de locuit sau de vacanţă pe malul lacului sau în pădure. Dar, din cele cinci sate care formează comuna Snagov, numai trei beneficiază de apă curentă şi două de canalizare.

"Performanţa cu mult mai proastă a românilor nu reprezintă decât o consolare foarte slabă" pentru faptul că în Slovenia nu mai puţin de 882 de milioane de euro au rămas fără destinatar în perioada 2007-2013, scrie Dnevnik, la Ljubljana. Suma reprezintă aproximativ 48 de procente din suma totală a fondurilor structurale alocate fostei republici iugoslave, constată ziarul, o situaţie care plasează ţara într-o poziţie medie în plutonul european.