Alegeți o limbă
La 1 ianuarie, Estonia a devenit a şaptesprezecea ţară membră a zonei euro. "Trecerea la euro nu va schimba fundamental viaţa estonienilor, dar aceştia vor trebui să se obişnuiască să calculeze cât costă fiecare lucru în euro", observă Postimees. "Câtva timp, oamenii vor fi probabil mai prudenţi în cheltuieli şi vor calcula cu mai multă atenţie pentru a şti dacă preţul în euro corespunde cu preţul în coroane estoniene. Experienţa i-a călit faţă de preţurile un pic prea 'rotunjite'."
"Măcar, cu intrarea Estoniei în zona euro, estonienii nu mai trebuie să se teamă de devalorizare, o teamă întemeiată cu numai un an în urmă", adaugă ziarul. Totuşi cerul de deasupra zonei euro nu a fost senin în ultimii ani. Criza a dezvăluit lipsa de disciplină financiară în mai multe state iar pesimiştii evocă o posibila fărâmiţare a zonei.
"Acest context ne îndeamnă să ne întrebăm de ce Estonia a depus atâtea eforturi pentru a se urca pe un vas care urmează să eşueze, spune Postimees. Ori, dacă zona euro se va destrăma, va fi un colaps atât de întins încât nu va fi o mare deosebire între a fi înăuntru sau înafară."
"Mica Estonie va consolida moneda euro", consideră la rândul lui Edin Mujagic, de la Universitatea din Tilburg, Olanda, în De Volkskrant. Chiar dacă republica baltică nu este o superputere economică, este un "copil minune" în domeniul finanţelor publice, asigură economistul. Datoria sa publică este de numai 7%, cu mult mai puţin decât economiile puternice din zona euro.
De fapt, adaugă Edin Mujagic, intrarea Estoniei în zona monedei unice este o veste bună pentru Germania, Olanda şi Finlanda. Pentru aceste ţări care se zic virtuoase, sosirea în Banca Centrală Europeană a unei ţări "care încurajează finanţele publice sănătoase, care nu doreşte să finanţeze datoria cumpărând obligaţiuni de stat şi acordă prioritate controlului inflaţiei, nu este deloc rău".
