În materie de răpiri, reţeaua teroristă Al Qaeda ocheşte în primul rând cetăţeni ai ţărilor europene fiindcă există şanse ca guvernele acestora să plătească răscumpărări pentru eliberarea ostaticilor, dezvăluie o anchetă a ziarului The New York Times.

Bazându-şi cercetările pe interviurile realizate cu foştii ostatici, negociatori, diplomaţi şi reprezentanţi ai mai multor guverne din Europa, Africa şi Orientul Mijlociu, ziarul consideră că -

Al Qaeda şi filialele sale au încasat cel puţin 125 de milioane de dolari [93 de milioane de euro] de venituri din răpiri, din 2008 încoace, dintre care 66 de milioane [49 de milioane de euro] doar anul trecut [...] Aceste plăţi au fost vărsate aproape exclusiv de către guverne europene, care au trimis banii printr-o reţea de intermediari, uneori chiar deghizându-i în ajutor umanitar.

Franţa a fost totodată ţara cea mai vizată şi cea care a plătit cele mai mari răscumpărări în ultimii cinci ani, cu echivalentul a 43.4 milioane de euro plătiţi către Al Qaeda în Maghrebul islamic prin eliberarea a zece ostatici, (deşi Areva şi guvernul francez neagă cum că ar fi plătit vreo răscumpărare).

Raportul afirmă că Austria, Germania, Italia şi Elveţia au plătit de asemenea răscumpărări (toate dezmint), ca şi Finlanda şi Spania. Qatar şi Oman ar fi plătit echivalentul a 15.2 milioane de euro în locul şi numele anumitor guverne europene pentru a asigura liberarea ostaticilor finlandezi, austrieci şi elveţieni deţinuţi în Yemen.

Cât despre Statele Unite şi Marea Britanie, ele refuză să plătească răscumpărări, subliniază cotidianul american, iată de ce "foarte puţini cetăţeni americani sau britanici au scăpat nevătămaţi, în timp ce zeci de europeni au fost eliberaţi întregi". Fratele lui Edwin Dyer, un britanic ucis de răpitorii săi în Mali, a afirmat pentru ziar că "un paşaport britanic este echivalentul unui act de deces" pentru oricine este capturat de către Al-Qaeda.

Activităţile de răpire ale reţelei au devenit mai sofisticate în ultimii zece ani: filialele din Magreb, Yemen şi Somalia urmează acum un protocol comun coordonat din Pakistan şi reduc riscurile pentru membrii lor, "delegând captura ostaticilor unor grupuri criminale care lucrează la comandă". În asemenea măsură încât practica a devenit foarte profitabilă:

pe când în 2003 răpitorii primeau aproximativ 200 000 de dolari [149 000 de euro] per ostatic, astăzi bagă în buzunar până la 10 milioane [7.5 milioane de euro]; sume pe care numărul doi al Al Qaeda le-a numit recent jumătate din veniturile operaţionale ale organizaţiei.

Pentru mai mulţi diplomaţi de rang înalt intervievaţi de The New York Times, *"dilema unei luări de ostatici de către Al Qaeda obligă guvernele să facă -

o socoteală cumplită: să răspundă cerinţelor teroriştilor, sau să permită ca oameni nevinovaţi să fie ucişi, adeseori în mod foarte crud şi în faţa unei camere de luat vederi? Faptul că Europa şi intermediarii săi continuă să plătească a pus în mişcare un cerc vicios.