Sosirea iernii “aminteşte tuturor că [preşedintele rus] Vladimir Putin are toate cărţile în mână când e vorba de furnizarea de gaz”, scrie în The Spectator jurnalistul economic Liam Halligan. Ce se va întâmpla cu tensiunile dintre Rusia şi Uniunea Europeană acum când se apropie sezonul rece?

EUobserver scrie că un “test de stres” al Comisiei Europene, publicat pe 16 octombrie, arată că “Bulgaria şi Finlanda vor suporta o scădere a aprovizionării cu 100%, în timp ce pentru Estonia, ea se va ridica la 73%” dacă Moscova va întrerupe furnizarea. Testul de stres indică de asemenea că Lituania, Ungaria, România, Polonia, Grecia, Slovacia, Letonia şi Croaţia ar fi afectate şi ele. Acestea fiind spuse, UE consideră că situaţia este mai puţin îngrijorătoare decât pare, deoarece continentul ar putea

să recurgă la rezervele (în prezent pline până la 90% în majoritatea Europei); să exploateze interconexiunile pentru a transfera gazul dintr-o ţară în alta; să cumpere mai mult gaz lichefiat pe pieţele mondiale; să crească importurile din Norvegia şi să treacă la alţi combustibili, precum biomasa.

Dar iarna ar putea să aibă un cu totul alt impact asupra Ucrainei, ţară în inima conflictului. Dacă Günther Oettinger, comisarul pentru Energie, se arată, potrivit EUobserver, “optimist” în privinţa capacităţii Rusiei şi a Ucrainei să încheie un acord asupra preţului gazului pe perioada de iarnă, Liam Halligan remarcă faptul că Ucraina se confruntă cu o “criză financiară”

În iunie, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) prevedea pentru acest an o contracţie de 7% din PIB-ul ucrainean. Luna trecută, previziunile de contracţie a PIB-ului erau de 9%, şi BERD a emis o avertizare în privinţa “dificultăţilor importante” dacă aprovizionarea din Rusia nu se relua înainte de venirea iernii. Deoarece Gazprom furnizează în general peste jumătate din gazul, încă puternic subvenţionat, din Ucraina.

Zona euro fiind din nou în dificultate – şi e puţin spus, estimează Halligan, deoarece sancţiunile consecutive din cauza crizei politice din Ucraina au dus Germania “la un pas de recesiune” – puterile occidentale nu vor să rişte să intre în incapacitate de plată. Halligan prevede deci o relaxare a sancţiunilor având în vedere că protagoniştii au venit cu un plan de salvare: cum în Europa şi în Statele Unite “nu sunt mulţi bani şi nu există voinţă politică pentru a ajuta Ucraina”, soluţia pentru Ucraina necesită –

atât bani chinezi cât şi ruseşti (dar nu trebuie spus prea tare). Acest lucru nu se va întâmpla atâta timp cât Occidentul nu îşi va retrage sancţiunile sau nu se va angaja clar, permiţând astfel Moscovei să facă acelaşi lucru. Deoarece în realitate, Occidentul – sau cel puţin Europa – doreşte să pună capăt sancţiunilor chiar şi mai mult decât Moscova.