Alegeți o limbă
La 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, într-un anumit 9 noiembrie 1989, care este astăzi importanţa Germaniei? Şi în ce fel continuă să fie încă divizată cea mai importantă economie a Europei?
“În euforia care a urmat căderii Zidului Berlinului, în 1989, Germania a încercat să panseze rapid rănile diviziunii cauzate de războiul rece. Însă moştenirea unei anumite Germanii de Est rămâne încă vizibilă în statistici”, scrie Die Zeit, ilustrând aceste afirmaţii prin date statistice, hărţi şi grafice.
Într-o notă de blog, asociată acestui articol, jurnalistul de la Die Zeit, Fabian Moor, scrie astfel că -
frontiera există în continuare. Ea se află aproape în acelaşi loc în care exista în realitate. Germania este în continuare divizată în două. Astăzi, la 25 de ani de la terminarea separaţiei impuse, există un dezechilibru demografic şi economic, iar stilurile de viaţă sunt încă foarte diferite. [...] Maşinile de uscat haine? Sunt populare în Vest dar aproape inexistente în Est. A poseda o armă? Un german din Est nu vede niciun interes în acest gest.
Astfel, în fosta Republică Democrată Germană (RDG), venitul disponibil pe cap de locuitor este în continuare considerat ca fiind inferior celui din fosta Republica Federală Germană (RFG). Invers, fermele sunt mai mari în RDG decât în RFG. Die Zeit notează şi faptul că alegerea destinaţiilor pentru vacanţe este diferită la locuitorii din fosta RDG şi cei din fosta RFG. Ziarul mai remarcă faptul că
germanii din Est îşi dau copiii la grădiniţă şi îi vaccinează anual împotriva gripei. Că populaţia din Est este mai îmbătrânită. Căci numeroşi copii ai reunificării şi-au căutat norocul în Vest şi au rămas acolo.
Totuşi, motivul pentru care Germania este divizată este din ce în ce mai contestat. Astfel, tot în Die Zeit, jurnalistul Steffen Dobbert consideră că “toate comparaţiile Est-Vest sunt superficiale [...] Nu există niciun zid în Germania, nici în mintea tinerelor generaţii”. În câţiva ani, Ossis [teremen peiorativ pentru a desemna germanii din Est] vor dispare - dacă presa o va permite.
Persoanele care se consideră mai degrabă germani decât germani din Est sau din Vest sunt din ce în ce mai numeroase. Eu doar mă întreb: când va penetra oare această realitate şi în redacţiile ziarelor şi ale site-urilor Internet?
Televiziunea publică BR a compilat recent mai multe sondaje despre Germania de Est şi cea de Vest. Acestea arată că -
potrivit unui recent studiu realizat de Infratest dimap, 75% din germanii din Est au o viziune pozitivă asupra reunificării; în Vest, doar jumătate din populaţie consideră că reunificarea are mai multe avantaje decât inconveniente. [...] Vestea bună: clişeele Est-Vest nu sunt ereditare. Două treimi din cei între 14-29 de ani refuză prejudecăţile părinţilor lor.
“În dorinţa lor de a găsi fostul zid al Berlinului, colegii de la Zeit Online au plecat chiar în căutarea celor numiţi ‘Ronny’”, scrie Steffen Dobbert. Căci, aminteşte el, “Ronny a fost cel mai popular prenume dat copiilor între 1975 şi 1983 în RDG”. Or, astăzi, proporţia de Ronny pe Facebook este mai importantă decât în fosta Germanie de Est -
am un prieten pe care îl cheamă Ronny. Când i-am vorbit de harta asta, a spus: este logic, majoritatea celor pe care îi cheamă Ronny locuiesc acolo unde s-au născut. Dar asta nu înseamnă că RDG există în continuare! Apoi, m-a întrebat ce-ar trebui să se întâmple pentru ca aniversarea reunificării să fie sărbătorită fără să-i mai căutăm pe Ronny. Poate că tu şi ceilalţi Ronny ar trebui să vă mutaţi în Vest, i-am răspuns.
Pentru Die Zeit,
unul din singurele locuri în care divizarea ţării este încă vizibilă este fosta frontieră internă germană. Turnurile de supraveghere şi zidurile au dispărut, însă linia de demarcare este încă acolo. E un lucru rău? Toate diferenţele ar trebui oare acoperite cu ipsos şi toate cicatricele ar trebui oare şterse?
La Berlin, de-a lungul traseului zidului au fost plasate 8000 de baloane albe, pentru ca acest zid să fie din nou vizibil cu ocazia comemorărilor oficiale.
