Economie

“Aventurile francului elveţian aruncă Europa de Est în vid”

Decizia Băncii Naţionale Elveţiene (BNS), de a abandona cursul plafonat la 1.20 franci elveţieni pentru un euro, a provocat o undă de şoc care loveşte în acest moment multe din familiile, grav îndatorate, din Balcani. Dar nu numai. O revistă a presei realizată de Courrier International.

Publicat pe 23 ianuarie 2015 la 14:18

Ascensiunea francului elveţian(CHF) nu părăseşte primele pagini ale presei croate de o săptămână încoace. In ţară, 60 000 de familii sunt ameninţate cu colapsul (aproximativ 200 000 de persoane care sunt vizate de această datorie), din cauza neputienţei de a rambursa creditele imobiliare contractate cu câţiva ani în urmă în moneda elveţiană.
Pentru a dezamorsa această bombă socială, primul ministru croat, Zoran Milanovici, are intenţia să îngheţe pentru un an de zile valoarea de schimb a CHF, la 6.39 kunas (0.82 de euro) - ea este astăzi de 6.57 kunas (0.84 euro). “Milanovic se inspiră din Orbán”, titrează Vecernji list, explicând faptul că “primul ministru maghiar făcuse acelaşi gest la sfârşitul anului trecut, cu două luni înainte de izbucnirea crizei, pentru a cumpăra cumva liniştea socială în ţara sa”. Totuşi, “băncile croate se opun şi ameninţă cu un recurs juridic la Curtea Europeană”, informează, la rândul său, un alt cotidian croat, Jutarnji list.

Soluţie populistă
Potrivit Novi list, “guvernatorul Băncii Centrale Croate, Boris Vujcic, nu este pregătit să intre în rezervele pentru monezi străine, pentru a scoate cele 23 de miliarde de kunas [aproximativ 3 miliarde de euro] necesare pentru a converti în kunas sau în euro împrumuturile realizate în franci elveţieni. Cu atât mai mult cu cât ar fi vorba mai degrabă de o soluţie paliativă şi că guvernul actual riscă să nu mai fie la putere până la anul [alegerile legislative sunt prevăzute în mai puţin de un an]”.
In consecinţă, Novi list consideră că “este vorba mai mult de o soluţie populistă decât de una socială sau economic". Jutarnji list crede că "Croaţia se află într-o situaţie cu mult mai grav decât alte ţăi atinse de creşterea CHF (Ungaria, Polonia sau România), din cauza procentului de creştere foarte aproape de zero şi a unui şomaj important”.
Responsabilitatea băncilor
In Serbia, sunt afectate direct mai mult de 20 000 de familii. Cotidianul Danas se întreabă care este “responsabilitatea celor care au contractat împrumuturi în moneda elveţaină, în ciuda avertismentelor guvernatorului Băncii Centrale din acea epocă, radovan Jelasic". Potrivit cotidianului din Belgrad, “ajutoarele vor servi doar la discriminarea celor care au semnat credite cu mult mai scumpe, în euro”.
Totuşi, Danas incriminează băncile care “au făcut o publicitate monstruoasă pentru a vinde credite în CHF fără a se baza pe rezerve în moneda elveţiană, ceea ce le-a permis să profite de creşterea francului în detrimentul clienţilor lor". Cotidianul crede că “băncile au interesul să-şi salveze clienţii care nu pot să mai ramburseze, convertind împrumuturile lor în euro sau dinari, aşa cum a procedat Ungaria. Căci scoaterea la licitaţie a mai multe zeci de mii de apartamente, din cauza imposibilităţii rambursării creditelor ipotecare riscă să peturbeze grav piaţa financiară”.
Puţine soluţii
Potrivit site-ului EUobserver.com, cele mai importante repercursiuni au fost observate in cel mai important stat membru oriental al UE, POlonia, unde aproximativ 600 000 de persoane au credite ipotecare în moneda elveţiană. “Pentru o familie, aceasta înseamnă că rata medie, care era de 2000 de zloţi [469 de euro] în octombrie 2014, a crescut subit cu 20 de procente. Dacă CHF va atinge 5 zloţi [1.17 euro], ea va fi crescut cu o treime”.
Nici România nu stă mai bine, aici aproximativ 70 000 de persoane se află într-o situaţie similară. Cotidianul Adevarul financiar informează că dacă la debutul crizei, cu o săptămână în urmă, “toată ţara trăia o psihoză”, acum debitorii încep să se organizeze. “Armata celor care datorează bani în franci elveţieni a creat o pagină facebook care se numeşte Grupul clienţilor cu credite în CHF, şi care va încerca să rezolve “ceea ce bancherii şi politicienii nu au reuşit să facă”: doresc o petiţie online, manifestaţii în stradă, o modificare legislativă şi o negociere cu bancherii.
Proporia creditelor acordate particularilor în CHF nu reprezintă decât 8% din totalul împrumuturilor. Guvernul, în ceea ce-l priveşte, nu a găsit încă o soluţie concretă, în afara propunerii unui legi “votate în urgenţă, privind insolvabilitatea persoanelor fizice", notează România liberă. Insă situaţia pare a fi deja rezolvată în Ungaria. Acelaşi cotidian din Bucureşti remarcă: “la Budapesta guvernul Orbán a forţat bancherii să suporte marea parte a şocului, implementând un mecanism care permite oamenilor să ramburseze creditele la un preţ fix, cu mult inferior valorii reale a CHF”.

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect