Eliminarea plafonului minim al francului elveţian decisă de Banca centrală elveţiană pe 15 ianuarie a îngheţat Polonia, scrie Gazeta Wyborcza. Într-adevăr, ca urmare a acestei decizii, “francul elveţian a decolat”: în câteva ore, a trecut de la 3,5 zloţi la 5,20 zloţi (euro valorează în jur de 4,2 zloţi) şi, notează cotidianul,

se menţine la 4,3 zloţi în acest moment. Ratele datornicilor care au luat un credit imobiliar în franci elveţieni au crescut fără să se aştepte la asta. Rata medie a unui credit imobiliar este de 500 de euro în Polonia, în timp ce pentru cei îndatoraţi în franci elveţieni, suma se ridică acum la 570 de euro.

Or, după cum remarcă The New York Times, “în Polonia, existau 562 487 de împrumuturi imobiliare în franci în 2013, ceea ce reprezintă aproape o treime din toate împrumuturile”. Asta înseamnă că într-o singură zi multe gospodării şi-au văzut crescând substanţial creditul. Jurnalul american prezintă mărturiile datornicilor care au decis, între 2004 şi 2010, să ia un credit în franci elveţieni, deoarece, cum spune unul dintre ei, “toată lumea o făcea”. Cotidianul arată că “înainte să fie lovită Europa de criza financiară, băncile îşi împingeau clienţii să împrumute în franci elveţieni”, propunând rate mai avantajoase decât pentru împrumuturile în zloţi. El dă exemplul unui bărbat care rambursează un credit cu o dobândă de 4,65%, în timp ce dacă ar fi ales un împrumut în zloţi, ar fi plătit 10-12%.

În prezent, mai notează ziarul “sunt terifiaţi, le e teamă şi se roagă să facă ceva guvernul”; una dintre persoanele întâlnite de jurnalist afirmă că se gândise chiar “să se sinucidă”. The New York Times aminteşte că Polonia nu este prima ţară ce se găseşte în această situaţie dramatică:

anul trecut, Ungaria, care făcea faţă unei probleme asemănătoare, a obligat băncile să convertească împrumuturile imobiliare contractate în franci elveţieni în forinţi maghiari la o rată mai joasă decât cea de pe piaţă. Ţara a fost criticată pentru această politică, ceea ce a îngheţat sectorul bancar. […] Polonia s-a gândit la o soluţie asemănătoare. Premierul Ewa Kopacz a declarat […] că va fi de partea poporului, nu a băncilor. Dar ministrul de Finanţe, Mateusz Szczurek, a respins abordarea maghiară, considerând că “nu este rolul statului să suprime toate riscurile cu care se pot confrunta aceşti oameni”.

Totuşi, executivul polonez şi actorii de pe piaţă întreprind alte măsuri pentru a-i uşura pe datornici. După cum subliniază Gazeta Wyborcza

guvernul, Comisia de control financiar, Autoritatea pentru proetcţia concurenţei şi a consumatorilor şi băncile însele încearcă să vină în ajutor debitorilor. Ele au coborât spread-ul şi au luat în calcul indicele LIBOR negativ, astfel încât ratele dobânzii clienţilor au scăzut.

Totuşi, ziarul din Varşovia se întreabă cât de bună este ideea acestui ajutor acordat celor care au luat un împrumut în franci:

oare polonezii care au luat un credit imobilar în franci elveţieni sunt cu adevărat dezavantajaţi? Răspunsul nu este atât de evident. Cineva care a contractat un împrumut de 75 000 în zloţi în 2006 plătea rate mai importante până acum. […] Dacă a fost luat un credit în franci elveţieni pe 30 de ani, este probabil să se dovedească mai rentabil până la urmă.

România a fost şi ea afectată de decizia Băncii centrale elveţiene. În jur de 70 000 de români au un împrumut în franci elveţieni, şi, potrivit Adevărul financiar, datornicii încep să se organizeze. Ei au creat o pagină Facebook numită “Grupul clienţilor cu credite în CHF” şi cer o modificare a legislaţiei şi negocieri cu bancherii.