În aceşti ultimi ani, UE a fost lovită de crize repetitive. Dar nimic nu ameninţă viitorul UE atât de mult precum răspunsurile anumitor ţări membre cu un flux record de refugiaţi pe continent, consideră jurnalista americano-maghiară şi militanta pentru drepturile omului Kati Marton în Financial Times. Cu excepţia notabilă a Germaniei, mai multe guverne europene au reacţionat în cel mai bun caz cu indiferenţă, în cel mai rău caz cu ostilitate faţă de valul de refugiaţi provenind din ţări în război sau fugind de regimuri opresive.

Marton, şi ea o refugiată ce a fugit din Ungaria comunistă, condamnă mai ales atitudinea ţării sale de origine, care, sub conducerea regimului xenofob al lui Viktor Orbán, a abandonat principiile fondatoare ale UE:

membrilor Uniunii, atât de prompţi când este vorba de a se indigna când e vorba de finanţe – le lipseşte această promptitudine când e vorba de valori fundamentale, precum drepturile omului şi ale refugiaţilor la un tratament decent. […] Nu astfel ar trebui să se întâmple lucrurile. Ţările din UE ar fi trebuit să împărtăşească valorile fundamentale ale democraţiei, umanităţii, şi, da, ale progresului.

Experienţa refugiaţilor de acum contrastează puternic cu a sa. În 1956, familia Marton a fost bine primită de oficiali şi voluntari. Astăzi, nou-veniţii sunt primiţi cu sârmă ghimpată. Şi totuşi, explică Marton, sunt puţine diferenţe între cei care caută refugiu astăzi şi propria sa familie de acum 60 de ani:

familia mea semăna mult ce cele pe care le-am văzut în gara Keleti din Budapesta. Noi eram patru: doi adulţi, mama mea însărcinată, doi copii, patru valize şi nimic altceva în afară de visul unei vieţi mai bune.

Marton cere UE să acţioneze cu mai multă fermitate împotriva întoarcerii în forţă a xenofobiei în Europa. Orbán a suscitat critici declarând că Ungaria este o naţiune creştină, sfidând valorile europene. Şi cum planul de redistribuire a refugiaţilor în sânul UE nu are valoare legală, măsuri incisive sunt indispensabile, afirmă ea. “Ce trebuie pentru ca un stat membru să-şi piardă dreptul de vot” în Consiliul European, “ – această opţiune nucleară încă neutilizată?”, întreabă ea. În acest timp, progresiştii europeni vor continua să cedeze teren demagogilor, punând în pericol proiectul european.