"Moartea, stânga şi Stasi - adevărul despre tirul care a schimbat Republica", titrează Der Spiegel. Căci de câteva zile, Germania este scufundată într-o nouă controversă asupra istoriei ei.
Karl-Heinz Kurras, poliţistul care l-a asasinat pe studentul Benno Ohnesorg, în 2 iunie 1967, era un agent al Stasi ("Staatssicherheit", Serviciul de informaţii al Germaniei de Est) şi membru al SED (Partidul Socialist German, la putere). Un eveniment crucial în radicalizarea mişcării din 1968. După această revelaţie, "ne vom apuca să recapitulăm istoria recentă", remarcă săptămânalul.
Acest poliţist, pe care generaţia 1968 îl considerase până în prezent încarnarea fascismului etatic al Republicii federale, era de fapt animat de idei socialiste. Astăzi deja au apărut o mulţime de întrebări în presa germană: ar fi fost capabil Stasi să influenţeze o radicalizare a mişcării studenţeşti?
Sau, şi mai improbabil: mişcarea din 1968 n-a fost oare doar o marionetă inconştientă a autorităţilor din Germania de Est cu scopul ca tulburările să se abată asupra vecinei sale din Vest?
Nu există nici măcar o singură probă cum că agentul Karl-Heinz Kurras ar fi acţionat pe baza unui ordin al Stasi. "Dar de această dată importantă a istoriei germane, simbol al reconstruirii Republicii federale germane, simbol de plus de democraţie, de mai multe drepturi pentru femei şi de mai multă libertate, este de acum înainte agăţat şi acest cuvânt urât, Stasi", constată Der Spiegel.