Sediul Dexia din Bruxelles.

Dexia, o bombă în zona euro

Fragilă din cauza montajelor financiare “toxice”, banca franco-belgiană este în pragul falimentului. Pentru unii, ea ar putea inaugura o serie de eșecuri bancare în Europa. Pentru alții, mai întâi de toate este credibilitatea statelor în joc.

Publicat pe 5 octombrie 2011 la 14:13
Sediul Dexia din Bruxelles.

"Starea Dexiei se accelerează", titrează De Standaard. Pe 4 octombire, explică ziarul flamand, Paris şi Bruxelles s-au întrunit de urgenţă pentru a discuta despre un plan de salvare pentru banca franco-belgiană aflată în dificultate pentru a doua oară în ultimii trei ani. Cele două ţări au ajuns la un acord în privinţa divizării băncii în două, creând astfel o "bad bank" în care să fie plasate elementele toxice (împrumuturile greceşti şi italiene, ipotecile americane). Redactorul-şef de la De Standaard, Bart Sturtewagen, se întreabă cum se face că "toţi cei trei ani care s-au scurs nu au fost suficienţi pentru a evita să ne regăsim iarăşi într-o criză bancară urgentă":

Cover

Se ştia că Dexia este o bancă zombi, care trebuia să facă faţă unor provocări structurale profunde. O uniune franco-belgiană dezechilibrată care depindea prea mult de fluctuaţiile pieţelor bancare pentru a fi în siguranţă. O bancă ale căror părţi sănătoase […] nu ar fi trebuit niciodată să aibă probleme dacă regulile jocului ar fi fost respectate. […] Dexia nu este decât vârful aisbergului. Încă de la începutul crizei bancare, n-am făcut decât să deplasăm datoriile din sectorul financiar spre guverne. Pentru a evita o criză a sistemului, am încercat să scutim băncile şi acţionarii lor, în speranţa că acestea vor avea – prin afluxul în masă de bani ieftini – suficient de mult timp pentru a-şi consolida structura de capital. [...] Ajungem la sfârşitul acestei poveşti. Urmarea va fi scrisă cu cerneală roşie ca sângele. – De Standaard

Cum s-a ajuns în această situaţie? După ce s-a împrumutat (ieftin) pe termen scurt pentru a finanţa (scump) pe termen lung prin intermediul produselor toxice, Dexia s-a lansat "într-o bulimie de achiziţii, de activităţi [bancare] sau chiar de portofolii. Spania, Italia, Japonia sau Statele Unite… ea a cumpărat tot ce a găsit", reaminteşte Le Figaro. Dexia a creat astfel "o monstruoasă poziţie speculativă bazată pe dobânzi". Încă din octombrie 2008, Dexia, precum un "bou hrănit cu hormoni [de creştere] se împleticeşte” scrie cotidianul. Iar criza zonei euro a făcut să cadă în cele din urmă un edificiu extrem de fragilizat, dar "este din fericire un specimen rar".

Newsletter în limba română

Cover

Le Figaro

Pentru Les Echos, restructurarea băncii Dexia pune în joc credibilitatea statelor implicate:

Cover

"Oricât de grave ar fi fost greşelile trecutului, scandalul Dexia ar fi putut fi încheiat acum trei ani. Dar pentru asta ar fi trebuit ca statul belgian şi cel francez să taie în carne vie, în octombrie 2008. Dar au preferat să lase să treacă timpul. Desigur, nu au fost singurele. Mai multe state europene au mizat la fel. Trei ani mai târziu, majoritatea acestor instituţii (spaniole, germane, italiene…) încă nu a ieşit din impas. Ele supravieţuiesc precum nişte zombi datorită facilităţilor de credit din partea BCE şi subminează încrederea în întregul sector bancar european. Sunt adevărate bombe cu acţiune întârziată. […] Şi problema este că, între timp, criza financiară a devenit o criză a datoriei suverane. Iar în joc la ora actuală nu mai este doar restructurarea sectorului bancar, ci credibilitatea pe pieţe a statelor implicate." – Le Figaro

"Dexia deschide calea pentru băncile europene", consideră Cinco Días. Conform cotidianului economic spaniol:

Cover

Departe de a fi un caz izolat, Dexia a devenit prima victimă vizibilă a serioaselor daune structurale pe care le-a provocat criza datoriei suverane în rândul instituţiilor financiare europene. Faptul că a trecut cu o notă bună testele de rezistenţă la criză (stress testing) din vara trecută este dovada fiabilităţii îndoielnice a acestor teste, dar de asemenea – şi mai ales – a marilor schimbări care s-au produs în "fotografia de identitate" a sistemului bancar de atunci încoace. Ceea ce nu este deloc surprinzător, dacă luăm în considerare faptul că testele nu au inclus niciodată o incapacitate de plată [din partea unui stat], nici măcar a datoriei greceşti. […] Calea pe care o urmează Dexia nu ar trebui să fie un caz izolat, ci primul pas dintr-un proces de salvare, de curăţare şi de restructurare a sistemului financiar, proces care nu mai poate să fie întârziat. – Le Figaro

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect