Alegeți o limbă
"Nicolas Sarkozy cedează în faţa Angelei Merkel pentru a permite o reacţie la criza monedei euro" : astfel rezumă Público rezultatul summitului din 23 octombrie. Preşedintele francez a cedat "intransigenţei germane", şi discuţiile s-au limitat la punctele problematice:
Ieri, dezbaterea a ajuns într-un punct în care ne întrebam dacă nu vom ajunge să cerem ajutorul Chinei... Atmosfera a fost de asemenea marcată de determinarea Angelei Merkel de a nu se abate de la propria ei strategie. Ea deci şi-a păstrat în mare parte linia de cerinţe : a impune austeritatea şi disciplina ţărilor debitoare ca singura cale de a ieşi din criză. Că este vorba despre Portugalia, Grecia, Italia, Spania sau chiar Franţa. Este nou totuşi faptul că din ce în ce mai multe voci se ridică în semn de protest faţă de această atitudine. Previziunile creşterii economice în ţările UE sunt în roşu iar ameninţarea unei recesiuni este din ce în ce mai puternică. Dar Berlin rămâne absolut indiferent. – Público
În Grecia, Eleftherotypia consideră că primul ministru Giorgios Papandreou şi ministrul său de finanţe Evangelos Venizeols au fost "simpli figuranţi la Bruxelles", unde "europenii au organizat ghilotina voluntară a Greciei". Confratele său To Ethnos denunţă în prima pagină "şantajul lui Merkel":
Cancelarul face toate eforturile pentru a-şi impune regimul său de rigoare şi nu-şi dă seama de consecinţe. Iar pentru greci aceasta înseamnă o austeritate pe termen foarte lung. – To Ethnos
Alt "rău platnic" vizat, Italia. Aici, analistul Marta Dassù recunoaşte în La Stampa că singura ţară care are greutatea şi instrumentele necesare pentru a conduce Europa afară din criza euro este Germania, care pe aceste subiecte "este totuşi "legată de mâini şi de picioare de propriul ei Parlament" :
Uniunea Monetară nu va putea ieşi din criza actuală decât dacă ţările care o conduc astăzi - începând cu Germania - îşi măresc rata de solidaritate [...] şi dacă ţările debitoare îşi măresc rata de credibilitate - reformele - şi disciplina bugetară. Din acest punct de vedere, dublul summit din zilele acestea înregistrează un progres potenţial, cel puţin pe hârtie. Dacă planul german va funcţiona, se va naşte o Europă cu mai multe niveluri, cu un nucleu întemeiat pe euro şi pe instituţii parţial separate de cele ale Europei de Douăzeci şi Şapte. – La Stampa
În Spania, El Periódico afirmă în prima pagină că "Euro-ul se predă lui Merkel". Pentru cotidianul catalan, cancelarul "şi-a impus punctul de vedere" la summitul de duminică:
Angela Merkel şi BCE s-au opus vehement la posibilitatea unei finanţări nelimitate din partea BCE [către ţările cu probleme], întrucât după părerea lor, aceasta ar constitui o încălcare a tratatelor UE, care interzic BCE să finanţeze datoria publică a statelor membre. Nicolas Sarkozy, în ciuda sprijinul Spaniei şi a unei majorităţi dintre ţările zonei euro, a fost forţat să cedeze în fata blocului format din Germania, Olanda, Finlanda şi BCE. – El Periódico de Catalunya
De partea germană, potrivit Süddeutsche Zeitung, Europa priveşte în oglinda adevărului pentru prima oară de la începutul crizei. Şi ceea ce vede nu este încurajator, este chiar un "abis", scrie cotidianul din München:
În ciuda miliardelor deblocate pe hârtie, este important să ne amintim că, indiferent cât de mulţi bani mobilizăm, nu aşa vom salva moneda euro. Ci doar cumpărăm timp pentru a rezolva probleme de fond. Trebuie să oprim îndepărtarea economică a celor 17 state membre, iar în acest scop avem nevoie de o gestiune solidă. Deoarece suntem presaţi de timp, summitul de miercuri trebuie să introducă adevărate schimbări, cum ar fi crearea unui comisar pentru buget puternic şi independent, cerut de mai multe ţări. Berlin, care cere, pentru început, o schimbare a tratatelor, creează riscul ca deriva monedei euro să se transforme în prăbuşire. – Süddeutsche Zeitung
Die Welt la rândul său apără punctul de vedere al guvernului german:
Dacă unii doresc să imprime bani în loc de a-şi consolida economiile, ceilalţi vor trebui să plătească nota. Încrederea cetăţenilor şi pieţelor nu va fi restabilită decât atunci când toţi membrii euro vor urma regulile stabilităţii - sau vor părăsi clubul. – Die Welt
În Franţa, Libération consideră că criza euro a pus în evidenţă asimetria cuplului franco-german, în avantajul Berlinului:
În acest vechi cuplu franco-german, unul îl domină acum clar pe celălalt. Dar nu este o noutate : euro a fost conceput de la început pe baza mărcii germane şi a unei culturi specifice ale monedei, marcate de drama hiperinflaţiei din 1930 şi falimentul politicii. Dar această dominanţă fusese temperată de puterea şi tupeul acestei aventuri colective de monedă unică. Sub violenţa crizei financiare, masca a căzut. În ochii nemţilor, locul, opinia şi influenţa Franţei au fost degradate. Soluţiile preconizate de către Palatul Elysée, într-o încercare de a rezolva criza monedei euro - oricât de pertinente ar fi - se impun cu atât mai greu. Oricât de activ ar fi preşedintele francez, lipit de cancelar în toate ocaziile, credibilitatea noastră financiară a fost serios afectată. – Libération
