Într-un interviu pe care cei doi lideri l-au acordat în comun posturilor de televiziune France 2 şi ZDF la finalul Consiliului de miniştri franco-german din 6 februarie, Angela Merkel şi-a exprimat susţinerea pentru preşedintele Franţei, care încă nu şi-a depus oficial candidatura pentru un nou mandat. Un lucru inedit în Europa este că acest angajament a stârnit reacţii în ambele ţări.
Ziarul Liberation consideră că Angela Merkel a devenit "ataşatul de presă" al lui Nicolas Sarkozy, "oficializând" astfel candidatura preşedintelui francez pentru un nou mandat. Un rol care, potrivit cotidianului cu tendinţe de stânga, nu este lipsit de riscuri pentru Sarkozy:
Această situaţie poate consolida şi mai mult poziţia de inferioritate economică a Franţei faţă de partenerul său şi poate oferi impresia că viitoarea campanie electorală a lui Nicolas Sarkozy va fi sub influenţa Germaniei.
Newsletter în limba română
O influenţă pe care o confirmă şi ziarul Le Figaro, care constată că
Celebrul model german, axat pe competitivitate industrială şi austeritate bugetară, se impune ca singurul model viabil pe un continent expus puternicelor curente ale globalizării. Franţa este liberă să imite sau să respingă acest model.
La rândul său, cotidianul Le Monde explică de ce Angela Merkel face campanie pentru Nicolas Sarkozy, care, conform sondajelor de opinie, ar pierde alegerile prezidenţiale.
Sarkozy şi Merkel au interesul de a demonstra că relaţia lor funcţionează ca înainte. Preşedintele vrea să creeze impresia că el conduce Europa, iar cancelarul încearcă să pretindă contrariul.
"Curajul se transformă în exuberanţă", apreciază, pe prima pagină, publicaţia germană Suddeutsche Zeitung, întrebându-se care ar fi motivaţia atitudinii cancelarului german.
Poate că, în viitor, 6 februarie va fi ziua în care o persoană disperată se agaţă de colacul de salvare. Dacă Angela Merkel tratează cu seriozitate anunţul socialistului Francois Hollande (care intenţionează renegocierea Tratatului uniunii bugetare), ea trebuie să se teamă pentru proiectul său european. Candidatul socialist francez nu doreşte un buget de austeritate economică, ci relansarea economiei. De aceea, în realitate, în Franţa, cancelarul german nu luptă de fapt pentru Nicolas Sarkozy, ci pentru propriile politici. Din acest punct de vedere, jocul său pare temerar, dar nu iraţional.
Publicaţia conservatoare Die Welt nu ascunde temerile în legătură cu intenţiile candidatului Francois Hollande, salutând faptul că Sarkozy şi Merkel sunt "uniţi la nivel european".
Chiar dacă doar cei 45 de milioane de alegători francezi vor merge la urne, scrutinul prezidenţial este problema tuturor din Europa. [...] Rezultatul său poate avea efectul întârzierii reformelor în Europa ani întregi sau chiar decenii