Un nou început”. Preşedintele Hollande se angajează să schimbe direcţia Europei: pentru cotidianul londonez The Guardian, candidatul socialist “a obţinut o victorie răsunătoare, nu doar pentru el […], nu doar pentru Franţa, dar şi pentru stânga în Europa”.

Cover

Nicolas Sarkozy este cel de-al unsprezecelea conducător european ce a căzut după izbucnirea crizei financiare şi acest rezultat reprezintă mai mult decât un avertisment pentru foştii partizani ai preşedintelui ce îşi termină mandatul, Dna Merkel sau David Cameron. Noua direcţie a Franţei este o lovitură mortală pentru tratatul bugetar care a fost răspunsul Europei în faţa crizei.

Frau Merkel, vin”, titrează cotidianul Frankfurter Rundschau. După alegerea sa, preşedintele a anunţat că va face prima sa vizită în străinătate la cancelarul german, care va trebui să se obişnuiească să aibă un nou partener, în ciuda diferenţelor lor ideologice:

Cover

Merkel nu ar fi Merkel dacă nu ar fi capabilă să-şi schimbe direcţia. Ea nu are probleme ideologice cu social-democraţii [a guvernat cu ei din 2005 în 2009], chiar dacă se numesc socialişti. Hollande nu va proclama revoluţia. Va trebui să înveţe să se adapteze, precum a făcut Merkel în timpul crizei greceşti.

Hollande câştigă, provocarea începe în Europa”, titrează cotidianul milanez Corriere della Sera, pentru care noul preşedinte francez este “un conducător normal pentru timpuri excepţionale”.

Cover

Mesajul acestei luni mai din Franţa, în aceste timpuri de criză, de declin civic şi de anti-politică, este deci plin de speranţă. Pentru Franţa şi pentru Europa care priveşte Franţa. [… Este] de asemenea o alegere a apărării, faţă de Europa sacrificiilor fără echitate şi a austerităţii fără creştere. […] Franţa lui Hollande nu mai visează la socialism într-o singură ţară, ci la un pic mai multă social-democraţie în Europa.

Pentru El Mundo, “Victoria lui Hollande deschide o incertitudine în Europa”: cotidianul conservator se îngrijorează într-adevăr asupra formei pe care o va lua “noua eră” care se deschide “pentru Franţa şi pentru restul continentului.

Cover

Niciodată o alegere prezidenţială în Franţa nu a avut atâtea repercursiuni în Europa. […] Victoria candidatului socialist rupe hegemonia pentru cei de centru-dreapta din ultimul deceniu şi suscită îndoieli în privinţa coabitării cu Angela Merkel, alături de care [preşedintele ce îşi încheie mandatul Nicolas] Sarkozy a vrut acordul de uniune bugetară şi politicile de austeritate [...].

Un nou început pentru Europa”, consideră De Morgen, pentru care, totuşi, “socialistul Hollande se găseşte imediat pe drumul unei înfruntări cu Germania pe problema austerităţii”. Într-un editorial, cotidianul notează că

Cover

întrebarea dacă Hollande va putea realiza acest reviriment european [spre măsuri de creştere], rămâne deschisă. Ne gândim deja la această călătorie la Berlin, unde va trebui să ajungă la un compromis istoric cu o Merkel rigidă. Aceste discuţii se derulează într-un climat agitat, după alegerile parlamentare care au măcinat peisajul politic în Grecia ieri [6 mai]. Europa a devenit mai roşie de ieri. Dar în acelaşi timp, norii furtunii de deasupra continentului au devenit mai întunecaţi.

La Stockholm, Dagens Nyheter constată că, dacă în privinţa imigraţiei şi a minorităţilor, noul preşedinte a ales un drum mai tolerant şi mai deschis decât cel al lui Nicolas Sarkozy, “el ridică probleme neliniştitoare în ceea ce priveşte politica economică”:

Cover

Dacă Hollande rupe pactul bugetar, asta va duce la probleme serioase. Europa are nevoie de creştere, dar fără o barieră eficientă împotriva importantelor deficite bugetare ale statelor membre, monedei europene îi va fi greu să supravieţuiască. Asta va afecta uniunea monetară şi capacitatea lor de a lua decizii comune. Iată de ce pare dificil ca Hollande să ceară în mod serios să renegocieze pactul. Este mai probabil ca el să se mulţumească să adauge un protocol mai inofensiv despre importanţa creşterii.

În cotidianul praghez Hospodářské noviny, editorialistul Martin Ehl consideră că o “altă Europa” a ieşit din acest “week-end electoral”. Alegerile prezidenţiale din Franţa şi legislativele din Grecia demonstrează că Bătrânul Continent face faţă “unei noi Revoluţii franceze”. Aceasta zguduie consensul din jurul integrării europene, care traversează cea mai grea criză a sa din anii 50:

Cover

Europenii aşteaptă de la conducătorii lor mai mult decât o simplă limitare la tăieri bugetare. După pactul bugetar, Europa va avea nevoie să se gândească la economie în mod inovator.