Pe 30 iunie, Der Spiegel a dezvăluit că reprezentanţa diplomatică a Uniunii Europene de la Washington, precum şi cea de la sediul ONU din New York, alături de unele clădiri ale Consiliului UE şi Consiliului European de la Bruxelles erau vizate de programul de interceptări al NSA numit “Dropmire”. În aceeaşi zi, ziarul The Guardian a relatat că Franţa, Italia şi Grecia figurează printre obiectivele privilegiate de Agenţia americană pentru Securitate Naţională. Această situaţie a stârnit iritarea europenilor, cu o săptămână înainte de începerea negocierilor privind Tratatul transatlantic de liber-schimb (TTIP).

Publicaţia germană Die Welt, care titrează “Germania şi UE în vizorul agenţilor americani”, încearcă să tempereze situaţia. Într-un editorial publicat pe prima pagină, Die Welt scrie că:

Cover

nu este plăcut să îţi spionezi prietenii, [...] dar astfel de lucruri se întâmplă atât în viaţa privată, cât şi în politică. În viaţa privată, o astfel de situaţie poate conduce la divorţ, însă, în politică, o despărţire nu este decât temporară. Mai devreme sau mai târziu, va fi necesară colaborarea cu celălalt. [...] Guvernul german nu le va face reproşuri nici britanicilor, nici americanilor, ci va continua să accepte informaţii [necesare combaterii terorismului] şi să manifeste recunoştinţă, în contextul în care propriile servicii secrete se confruntă cu reduceri bugetare.

În Austria, Die Presse titrează pe prima pagină – “Indignare faţă de Statele Unite: este ca în timpul Războiului Rece”. Cotidianul vienez înţelege indignarea germanilor. Ziarul notează că, în momentul de faţă, Germania este atât “ţap ispăşitor, cât şi obiectul unui atac”, riscând “să ajungă la limită”:

Cover

De acum înainte, germanii ştiu că nu sunt decât un “partener de rang terţ” pentru Statele Unite, o ţintă a atacurilor cibernetice, iar NSA nu monitorizează nicio altă ţară europeană la fel de mult ca Germania. În opinia ministrului german al Justiţiei, [Sabine] Leutheusser-Schnarrenberger, aceste activităţi reamintesc de “cele practicate între inamici în timpul Războiului Rece”. Iar Germaniei nu i se poate reproşa nimic.

“Linişte, un prieten de ascultă”, scrie ziarul Corriere della Sera într-un editorial, parafrazând sloganul unui celebru afiş utilizat în campania de propagandă a lui Benito Mussolini. Conform cotidianului de la Milano, care titrează pe prima pagină “Spionajul american, furia Europei”,

Cover

dezvăluirile lui Edward Snowden […] spun multe despre modul în care americanii îşi îndreaptă marile urechi electronice asupra propriilor aliaţi. În principal, asupra Germaniei. Acest lucru nu ar trebui să surprindă, dată fiind influenţa economică germană. Agenţii urmăresc mereu traseul banilor. Sintagma “Urmăriţi banii” este cuvântul de ordine. […] Suntem prieteni, desigur, dar, când vine vorba de fonduri, fiecare este pe cont propriu. […] Europa protestează, pe bună dreptate. Solicită explicaţii din partea Statelor Unite pentru toate informaţiile colectate de NSA. Unii reprezentanţi europeni evocă inclusiv posibilitatea unor retorsiuni comerciale. Dar nimeni nu poate nega că guvernele statelor europene, atunci când vor, colaborează cu americanii.

“Big Brother supraveghează Uniunea Europeană”, titrează publicaţia Gazeta Wyborcza, cu sediul la Varşovia. Cotidianul notează că europenii nu acceptă supravegherea electronică la fel de uşor ca americanii, o opinie reflectată chiar şi la nivelul limbajului -

Cover

În America, intervenţia statului în viaţa privată este percepută de cetăţeni ca fiind o restricţie asupra libertăţii individuale în scopul garantării securităţii şi combaterii terorismului. Însă, în Europa, viaţa privată este considerată în mod frecvent drept un drept al omului, sfera acesteia putând fi limitată doar ca măsură de ultimă instanţă. Devotamentul faţă de acest principiu este cu atât mai puternic în ţările europene vorbitoare de limbă germană, unde traumele istorice ale totalitarismului nazist şi experienţa comunistă a fostei Republici Democrate Germane sunt încă prezente.

Potrivit publicaţiei El Periódico, “Spionajul Statelor Unite declanşează furie în Europa”. Cotidianul cu sediul la Barcelona notează că:

Cover

de acum înainte, relaţiile dintre Statele Unite şi UE sunt grav compromise, după noile dezvăluiri care confirmă că Administraţia americană nu spiona doar comunicaţiile cetăţenilor europeni, ci şi reprezentanţa diplomatică a UE, având drept obiectiv prioritar instituţiile europene. [...] Gravitatea dezvăluirilor ar putea forţa liderii europeni să adopte o reacţie mai fermă decât în trecut, [iar] negocierile pe tema acordului de liber-schimb între UE şi SUA probabil vor fi primele victime ale acestui nou abuz de putere american.

La Paris, Le Monde apreciază“Unchiul Sam se comportă foarte, foarte urât”, reamintind că “există o practică a serviciilor secrete: între prieteni, se realizează 'un schimb de informaţii' cel puţin la fel de mare cât sunt 'activităţile de supraveghere'”. Cu toate acestea, cotidianul consideră just apelul la mobilizare lansat de vicepreşedintele Comisiei Europene Viviane Reding, comisar UE pentru Justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie:

Cover

Cu o uşoară naivitate, Viviane Reding a declarat, duminică 30 iunie, că, “între prieteni, nu se spionează”… [...] Doamna Reding are cu atât mai multe motive să protesteze cu cât a fost nevoită să accepte, la presiunile companiilor din Silicon Valley, o flexibilizare a legislaţiei europene privind protecţia datelor private. Această problemă este unul dintre elementele de dispută în negocierile privind acordul de liber-schimb dintre UE şi Statele Unite, care încep săptămâna viitoare.

"Europenii furioşi din cauza acuzaţiilor de spionaj american " : pentru Financial Times, dezvăluirile “riscă să complice şi mai mult eforturile dificile de semnare a unui acord comercial transatlantic”, înainte de iniţierea negocierilor, săptămâna viitoare, la Washington. Cotidianul economic britanic explică:

Cover

Acest acord ar avea nu doar rolul de stimulare a unor economii aflate în stagnare, ci şi de consolidare a relaţiilor UE – SUA pentru o nouă generaţie. [...] Însă dezvăluirile apărute în revista germană Der Spiegel ar putea complica lucrurile, inflamând şi mai mult disputele dintre UE şi SUA privind regulile de protecţie a datelor private, aspecte care au fost foarte problematice în ultimii ani.