“BCE inundă Europa cu peste o mie de miliarde de euro”, titrează ziarul conservator Die Welt, în Berlin. Consiliul BCE “nu a aprobat în unanimitate” imediata lansare a programului, scrie ziarul, adaugând că Germania va rămâne la politica sa de “economie şi reformă”. Cotidianul adaugă că -
criticii spun că banii nu vor ajunge la debitori ci vor fi investiţi în acţiuni sau piaţa imobiliară. Asta ar putea duce la un nou balon al preţurilor. În plus, unii se tem că BCE ar putea să încetinească dorinţa de reformă în unele ţări prin cumpărarea acţiunilor lor.
“BCE: cutremur de 1 000 de miliarde”, scrie La Stampa. Relaxarea cantitativă a BCE este “pozitivă în privinţa valorii şi a duratei, dar negativă pentru că lasă mult din povara riscului pe seama băncilor centrale şi naţionale”, spune economistul italian Marcello Messori, pentru cotidianul din Torino. Printre economişti, experţi bancari şi manageri de fonduri,
reacţia este aproape unanimă. Decizia este conformă cu mandatul BCE, care slăbeşte orice problemă legală care ar putea fi ridicată în Germania. [...] Totuşi, după cum a repetat Draghi în conferinţa de presă, doar politica monetară nu este suficientă. Reforme, reforme şi iar reforme este mantra experţilor.
“O mie de miliarde pentru a da un impuls Europei”, titrează ABC. Amintind declaraţia lui Mario Draghi că era gata “să facă orice e necesar” pentru a salva euro, ziarul scrie că “bancherul italian a fost însoţit de o imagine de putere, aproape de infailibilitate”. El este, pentru cotidianul spaniol -
singurul capabil să trateze cu piaţa insaţiabilă. Mario Draghi a petrecut doi ani experimenând măsuri pentru a pune capăt mai întâi crizei datoriilor şi apoi pentru a pune Europa pe un drum al recuperării. Dar totul arată că această revenire nu este atât de puternică pe cât se spera şi Draghi a trebuit să acţioneze din nou. Principala teamă a pieţelor este că efortul BCE nu va fi însoţit de măsuri adiţionale ale guvernleor naţionale. Pentru că Draghi nu poate face totul.
Pentru Financial Times, chiar dacă “i-a luat prea mult BCE” pentru a începe relaxarea cantitativă, “acţiunea nu este mai puţin binevenită”. Ziarul îl laudă pe Draghi pentru că a acţionat dar avertizează că acum mingea este în terenul guvernelor naţionale.
Pentru a scăpa de slăbiciunea de ani de zile a zonei euro nu este suficientă o injecţie ci e nevoie de un tratament pe termen lung. Acesta trebuie să includă reforme structurale, nu doar pe pieţele de muncă rigide din Franţa şi Italia ci şi pe pieţele de desfacere ale Germaniei. Nici pieţele nici criticii săi nu cred că Draghi îşi poate duce la bun sfârşit sarcina. Ca să le dovedească faptul că greşesc, guvernele UE trebuie să arate la fel de multă hotărâre ca el.