Alegeți o limbă
Europa eşuează în lupta împotriva şomajului în rândul tinerilor. În timp ce eforturile Guvernului Germaniei rămân în principal simbolice, liderii statelor sud-europene li se adresează alegătorilor mai în vârstă, protejându-i.
Stylia Kampani a făcut totul cum trebuie şi totuşi nu ştie ce îi rezervă viitorul. Tânăra de 23 de ani a studiat Relaţii internaţionale în ţara sa natală, Grecia, şi a petrecut un an la Universitatea din Bremen, în nordul Germaniei. A făcut internship la Ministerul de Externe din Atena şi a lucrat la ambasada Greciei din Berlin.
Acum efectuează un internship fără salariu la prestigiosul ziar atenian I Kathimerini. Ce se va întâmpla ulterior? “O bună întrebare”, spune Kampani. “Nu ştiu. Niciunul dintre prietenii mei nu crede că avem vreun viitor sau că vom putea avea vieţi normale. Acest lucru nu se întâmpla acum patru ani”, adaugă Kampani.
Nicio soluţie din partea guvernelor
În urmă cu patru ani - adică înainte de începerea crizei din zona euro. De atunci, Guvernul grec a aplicat o serie de programe de austeritate care i-au afectat în principal pe tineri. Rata şomajului în rândul tinerilor greci sub vârsta de 25 de ani a fost multe luni peste nivelul de 50%. Situaţia este la fel de dramatică în Spania, Portugalia şi Italia.
Potrivit Eurostat, Oficiul pentru statistică al UE, rata şomajului în rândul tinerilor adulţi din spaţiul Uniunii Europene a urcat la 23,5%. O generaţie pierdută se conturează în Europa. Iar guvernele europene par să nu aibă nicio soluţie când aud lucruri precum cele spuse de Alexandros, un absolvent al Universităţii din Atena: “Nu vrem să părăsim Grecia, dar incertitudinea care persistă ne oboseşte şi ne deprimă”.
În loc să lanseze programe educaţionale eficiente pentru a-i pregăti pe tinerii din ţările sud-europene pentru o viaţă profesională după criză, elitele politice ale continentului au preferat să poarte vechile dispute ideologice. Au existat din ce în ce mai multe solicitări adresate Comisiei Europene pentru aplicarea unor programe tradiţionale de stimulare economică.
Dar guvernele statelor afectate de criza datoriilor suverane au acordat mai multă atenţie situaţiei alegătorilor mai în vârstă. În acelaşi timp, statele nordice care au acordat credite s-au opus oricăror măsuri care ar fi generat costuri suplimentare.
În acest mod, Europa a pierdut un timp valoros, cel puţin până când guvernele au fost şocate, luna aceasta, de vestea unui record îngrijorător: rata şomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani a depăşit nivelul de 60% în Grecia.
Brusc, Europa începe să se mobilizeze pentru abordarea acestei probleme. Problema şomajului în rândul tinerilor va fi principalul subiect pe agenda summitului european din iunie. Iar noul premier al Italiei, Enrico Letta, cere ca măsurile de combatere a şomajului în rândul tinerilor să devină o “obsesie” pentru Uniunea Europeană.
Promisiuni mari, rezultate insuficiente
Capitalele europene au făcut promisiuni mari, dar, până acum, acestea nu au fost urmate de acţiuni. Spre exemplu, în februarie, Consiliul European a aprobat fonduri suplimentare de 6 miliarde de euro (7,8 miliarde de dolari) pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor până în 2020, condiţionând acest ajutor de garanţii pur simbolice privind locurile de muncă. Dar, întrucât statele membre au încă disensiuni privind modul de cheltuire a banilor, fondurile nu pot fi acordate mai devreme de anul 2014.
O recentă iniţiativă franco-germană rămâne la fel de vagă. Berlinul şi Parisul doresc să încurajeze angajatorii din sudul Europei să angajeze şi să pregătească tineri oferindu-le împrumuturi prin Banca Europeană de Investiţii (BEI). Proiectul ar urma să fie prezentat la sfârşitul lunii mai. Cel mai puternic susţinător al iniţiativei este ministrul german al Muncii, Ursula von der Leyen.
În schimb, eforturile germane de combatere a crizei s-au limitat la recrutarea muncitorilor calificaţi din Grecia, Spania şi Portugalia. Însă, acum, politicienii încep să îşi dea seama că o rată mare a şomajului în Grecia şi Spania reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei şi ar putea fi sărutul morţii pentru zona euro.
Poate că este nevoie să ajungi la o vârstă pentru a recunoaşte problema. “Este necesar un program de eliminare a şomajului în rândul tinerilor în sudul Europei. (Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel) Barroso nu a reuşit acest lucru”, declară fostul cancelar german Helmut Schmidt, în vârstă de 94 de ani. “Acesta este un scandal cum nu s-a mai văzut”, adaugă el.
Şi economiştii cred că a venit vremea ca Europa să facă ceva pentru soluţionarea acestei probleme. “Perspectivele pe termen lung ale tinerilor din statele afectate de criză sunt extrem de sumbre. Această situaţie riscă să conducă la radicalizarea unei întregi generaţii”, avertizează Joachim Möller, directorul Institutului german de studii privind ocupaţia, un centru de analize privind piaţa muncii.
Iniţiativa franco-germană de stimulare a angajatorilor în statele sud-europene reprezintă un proiect concret. Conform planului, suma de 6 miliarde de euro oferită prin programul UE destinat angajării tinerilor ar urma să fie distribuită companiilor prin intermediul Băncii Europene de Investiţii, urmând să se multiplice printr-un fel de magie. În final, speculează iniţiatorii planului, ar urma să ajungă în circulaţie o sumă de zece ori mai mare, punând capăt crizei de creditare cu care riscă să se confrunte multe companii mici din sudul Europei.
În situaţia de faţă, există dubii în legătură cu utilitatea injecţiilor masive de fonduri în numerar. Primele măsuri adoptate la Bruxelles au fost ineficiente şi nu au avut niciun rezultat. Anul trecut, Comisia Europeană le-a promis statelor afectate de criză că pot beneficia de fondurile structurale neutilizate în scopul aplicării proiectelor destinate oferirii de locuri de muncă tinerilor şomeri. De la începutul acestui an, au fost accesate aproximativ 16 miliarde de euro de care ar urma să beneficieze 780 000 de tineri. Dar experienţele sunt modeste, iar rezultatele concrete sunt rare.
O soluţie alternativă?
Conform unui proiect pe care Guvernul german intenţionează să îl discute în iunie, Germania vrea să susţină ţările afectate de criză prin “introducerea unor elemente de dublă educaţie şi pregătire profesională în sistemele acestora”. Guvernul german intenţionează să înfiinţeze un nou “Oficiu central pentru cooperarea educaţională internaţională” în cadrul Institutului federal pentru educaţie şi pregătire profesională, o instituţie care ar putea trimite consultanţi, în caz de nevoie, în statele afectate de criză. Deja au fost aprobate zece noi funcţii pentru noul Oficiu.
Cheia de combatere a şomajului în rândul tinerilor este reformarea unei pieţe a muncii care este divizată. Dar, după cum arată un raport intern al Guvernului german, statele afectate de criză nu prea au făcut progrese la acest capitol. Potrivit documentului, Portugalia probabil dispune de “resurse eficiente suplimentare în sistemul educaţional”, în timp ce Grecia arată doar câteva semne de progres, precum un plan de “ajutare a tinerelor fără locuri de muncă”.
Problemele generate de o piaţă a muncii divizată sunt foarte acute în Italia, unde angajaţii mai în vârstă care au contracte de muncă pe termen nelimitat se agaţă de posturi, făcându-le inaccesibile tinerilor. Cuvintele scrise pe tricoul unui protestatar din Napoli sunt reprezentative pentru starea de spirit a tinerilor: “Nu vreau să mor din cauza incertitudinii”.
La Atena, tânăra absolventă de facultate Stylia Kampani se gândeşte să o ia de la capăt. Analizează posibilitatea de a se muta în Germania. De data aceasta ar putea rămâne definitiv acolo.
