Momentul Sputnik al Europei

Dincolo de indignare, scandalul interceptărilor americane ar trebui să fie o revelaţie pentru europeni. Aşa cum primul satelit sovietic i-a impulsionat pe americani să meargă în spaţiu, aceste revelaţii ar trebui să-i motiveze pe europeni să-şi recupereze întârzierea din domeniul tehnologiilor informaţiei.

Publicat pe 30 octombrie 2013 la 12:21

Edward Snowden a primit deja Premiul Whistleblower. De fapt, Ministerul Federal al Economiei ar trebui să-i acorde, în plus, dezertorului de la NSA [Agenţia de Securitate Naţională a Statelor Unite] premiul de încurajare al industriei germane a IT-ului. Căci, în ultimii ani, nici un manager, nici un om de ştiinţă şi nici un politician n-au dat un asemenea impuls operatorilor germani şi europeni din industria telecomunicaţiilor şi a informaţiei ca Snowden prin dezvăluirile sale cu privire la serviciile secrete americane şi britanice.

Dar, din diverse motive, politicienii de la Berlin nu se pot bucura prea tare. În timp ce scandalul NSA face să crească nesperat de mult cererea de software german pentru criptarea datelor, politica germană trece printr-un adevărat şoc: odată cu dezvăluirile sale, Edward Snowden a oferit dovada definitivă că Europa nici nu poate să protejeze eficient datele cetăţenilor ei, nici nu dispune de o industrie IT competitivă.
Componentele de hardware, softurile, conexiunile, serviciile de Internet provin în special de la concerne din SUA – sau din China. Infrastructura Internetului e dominată tot de SUA, unde se află majoritatea celor mai importante servere. Germania şi statele Uniunii Europene sunt, în cel mai bun caz, nişte colonii digitale.

Reversul medaliei

Iată însă un detaliu trecut adesea cu vederea: dincolo de povestea de spionaj al cărei protagonist este chiar Snowden, acesta din urmă a dat, prin dezvăluirile sale, un nou avânt competiţiei transatlantice pentru cote de piaţă în industria IT. [[Scandalul NSA oferă Europei probabil ultima şansă de a recupera distanţa care o separă de americani, al căror avans e considerabil]].
În acest sens, situaţia actuală seamănă cu “şocul Sputnik” din SUA anului 1957, când sovieticii au fost prima naţiune care a reuşit să lanseze un satelit în spaţiu. Americanii au fost consternaţi iniţial, apoi însă au făcut tot posibilul să fie numărul unu în astronautică şi au trimis, în cele din urmă, primul om pe lună.

Contextul este comparabil – Europa trebuie să facă tot posibilul pentru a nu fi depăşită definitiv într-o cursă pentru tehnologiile strategice. “Suntem prizonierii firmelor americane de IT. Aveam nevoie de un asemenea scandal pentru a conştientiza acest lucru”, spune Octave Klaba, şeful concernului francez OVH, care oferă servere de Cloud, unde persoanele private şi companiile îşi pot stoca datele online.

Newsletter în limba română

Trebuie spus, însă, că avertismentele nu au lipsit: astfel, încă din 2011, guvernul francez a anunţat cu surle şi trâmbiţe că, din cauza semnificaţiei strategice a sectorului IT, e necesară o rezistenţă europeană. Franţa cere construirea unei industrii proprii de servere, cu o investiţie de 200 de milioane de euro. Ce-i drept, această sumă e o nimica toată în comparaţie cu investiţiile de miliarde de euro ale unor giganţi ai internetului ca Microsoft, Amazon sau Google.
Dar, mulţumită lui Snowden, şi Neelie Kroes, comisarul european pentru agenda digitală, se simte încurajată în planurile ei de a promova branşa europeană a domeniului IT şi de a pune la punct o infrastructură europeană proprie cu bani obţinuţi de la contribuabili. Comisia are de gând să utilizeze miliarde din fondurile structurale ale UE pentru a urmări acest obiectiv.

Rolul decisiv în această cursă de reducere a diferenţei ar trebui să-i revină Germaniei, care a făcut parte până acum din tabăra oponenţilor, deoarece iniţiativele pariziene vizând politica industriei sunt privite, în mod tradiţional, cu scepticism la Berlin. Dar se anunţă o transformare a poziţiei germane. Încă de la inaugurarea târgului de la Hanovra din aprilie, cancelarul federal Angela Merkel a subliniat că Europa şi mai ales Germania ar trebui, odată cu proiectul “Industrie 4.0” – deci cu fuziunea dintre producţie şi lumea IT-ului –, să-şi recucerească poziţia fruntaşă pe plan mondial.
Şocul provocat de dezbaterea privind telefonul Angelei Merkel şi NSA oferă acum un impuls emoţional menit să contribuie la impunerea deciziilor politice necesare.

Deficit de încredere

[[Şi în SUA, dezbaterea din jurul consecinţelor economice ale dezvăluirilor lui Snowden e în toi]]. Un studiu realizat de ITIF, un think tank independent de la Washington, arată că dominaţia giganţilor americani în extinderea capacităţii globale a Cloud-ului e periclitată: din cauza deficitului de încredere, experţii de la ITIF se aşteaptă, în următorii trei ani, la o scădere a cifrei de afaceri cu 22–35 de miliarde de dolari.

Recent, cu ocazia unei întruniri a branşei la Tallinn, comisarul european Kroes a pus degetul pe rană: “Dacă clienţii europeni ai Cloud-ului nu mai au încredere în guvernul american sau în afirmaţiile acestuia, poate că nu vor mai avea încredere nici în furnizorii de Cloud din SUA”. Cu alte cuvinte: realocarea cifrei de afaceri în valoare de 22–35 de miliarde ar trebui să inspire firmele germane şi europene de Internet să investească şi ele la scară mare într-o piaţă considerată deja pierdută.

Câştigă teren o retorică stranie, care merge împotriva globalizării de până acum: furnizorii francezi de Cloud, cum ar fi concernul de telecomunicaţii SFR [Societatea Franceză de Radiotelefonie], îşi fac reclamă afirmând că cel mai sigur este ca datele franceze să fie stocate în Franţa. Urmează concurenţii germani, cu oferte corespunzătoare. Potrivit sondajelor de opinie, peste jumătate din membrii clasei de mijloc germane vor, într-adevăr, ca datele lor să fie înmagazinate doar în centre de calcul din Germania – asta dacă mai folosesc Cloud-urile.

Context

O întârziere flagrantă

"Această afacere de spionaj dovedeşte că, de-a lungul lanţului informaţiei digitale, raportul de putere dintre Statele Unite şi Europa a ajuns probabil să fie de 1 la 100", observă editorialistul Eric Le Boucher în Les Echos.

Constatând filosofiile radical diferite între americani şi europeni cu privire la echilibrul dintre securitate şi libertate, jurnalistul consideră că

revoluţia digitală oferă Americii un dublu avantaj. Pe de o parte, Statelor Unite le este în mod natural mult mai uşor să dezvolte aceste mii de aplicaţii şi locurile de muncă ce înfloresc pe 'date'. Cu cât stochează mai mult timp maşinile datele, cu atât mai bun va fi serviciul oferit; aici intervine o anumită încredere în sistemul economic, care este naturală în Statele Unite dar nu şi în Franţa. Pe de altă parte, companiile care colectează 'datele' sunt deja aproape toate americane, şi au deci din start un avantaj enorm faţă de rivalii care ar dori să înceapă în Europa. Aceştia vor trebui să cumpere, dacă americanii sunt dispuşi să vândă, datele care 'aparţin' unor europeni. Iată marele jaf de amintiri... [...] Şi, în sfârşit, pentru a închide cercul, miliardele de date sunt în general stocate în mari centre de pe teritoriul american în care agenţiile de securitate federale au acces în mod complet opac. Totul se găseşte pe Internet: apărarea, libertatea, economia. Revoluţia digitală a surpat aceste fundamente ale Europei.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect