O trecătoare mergând pe lângă un şantier abandonat din zona Sandyford, la Dublin, în martie 2013.

Reluarea creşterii economice nu aşteaptă satele

Semnele timide de redresare ar trebui să permită Irlandei să revină pe pieţe la sfârşitul anului. Dar acest început de creştere nu este vizibil decât în oraşe, în timp ce mediul rural încă se adânceşte în recesiune.

Publicat pe 10 octombrie 2013 la 12:55
O trecătoare mergând pe lângă un şantier abandonat din zona Sandyford, la Dublin, în martie 2013.

Seara este rece şi ploioasă, dar echipa gaelică de fotbal din Milford s-a strâns pentru antrenament. Echipa ar trebui să-şi sărbătorească victoria într-o cupă locală, dar atmosfera este sumbră: doi dintre jucătorii săi stele pleacă în Canada.
"Emigrez doar pentru muncă”, mărturiseşte Anthony McPaul, 28 de ani, muncitor în construcţii. ”Am încercat să găsesc de lucru pe-aici, dar tot ce am putut obţine sunt câteva zile ici şi colo."
McPaul este unul dintre cei 41 de membri ai clubului care vor fi părăsit Milford, în Donegal, de când criza financiară a lovit Irlanda, în 2008. Mulţi dintre ei au plecat în Australia şi Canada, în timp ce alţii au mers să trăiască în Dublin, capitala care dă în sfârşit semne de redresare, în timp ce planul de ajutor internaţional se va încheia în decembrie.
Ultimele cifre arată că Irlanda a ieşit din recesiune în al doilea trimestru, că şomajul este în scădere şi că preţurile în sectorul imobiliar urcă din nou după o scădere de 50% în cinci ani. Economia este însă fragilă şi redresarea pare să aibă două viteze: creştere în Dublin, Cork şi Galway, dar comunele şi zonele rurale stagnează.

Sectorul imobiliar în cădere liberă

Preţurile din sectorul imobiliar au crescut cu 10% în Dublin, în decursul anului trecut, şi ar putea creşte cu 20% în 2013, potrivit agenţiei imobiliare CBRE. În schimb, în afara Dublinului, preţurile continuă să scadă, şi zeci de mii de case şi de magazine rămân goale.
Rata şomajului este de 12% în Dublin, şi de 18.3% în sud-est. La jumătatea anului 2011, data ultimei analize efectuate, o persoană din patru în Donegal, comitat rural din nord-vest, nu avea loc de muncă.
Este suficient să te plimbi pe strada principală din Milford, unde magazinele închise sunt înşiruite unul după altul, pentru a realiza că redresarea nu a ajuns încă în regiune.
"Oraşul este pe moarte. Ambele bănci au închis, ceea ce a omorât centrul comercial al oraşului", spune John McAteer, redactorul-şef al unui ziar local, Tirconaill Tribune.
Emigraţia face parte din viaţa irlandeză de mai multe generaţii, dar boom-ul construcţiei din timpul epocii de aur a Tigrului Celtic oferea locuri de muncă bine plătite şi permitea tinerilor să trăiască în zonele rurale unde au crescut. Prăbuşirea sectorului imobiliar a schimbat totul. Locurile de muncă din domeniul construcţiei au dispărut, guvernul a impus un embargo asupra recrutărilor în funcţia publică iar sectorul serviciilor s-a contractat.
La fiecare şase minute o persoană emigrează din Irlanda - cifra cea mai mare de la începutul acestor statistici în anii 1980 - iar zonele rurale se depopulează.
Conştient de slăbiciunea economiei interne, Dublin se gândeşte să uşureze măsurile de austeritate cu 3.1 miliarde de euro, prevăzute suplimentar pentru bugetul 2014. Proiectul întâmpină opoziţie din partea creditorilor internaţionali şi riscă să afecteze încrederea investitorilor.
Un argument care nu prea convinge în regiunile în care locurile de muncă sunt rare. [[La sfârşitul lunii septembrie, o mie de persoane au depus candidaturi pentru cincisprezece posturi de vânzători în marele magazin Shaws, din Longford]].
Situaţia ocupării forţei de muncă este mai pozitivă la Dublin şi Cork, unde agenţia de investiţii publice atrage niveluri record de proiecte. Din cele 144 de investiţii multinaţionale de anul trecut, trei sferturi erau situate în cele două oraşe cele mai mari din Irlanda, şi doar unul singur în Donegal.

Supervibraţii tinere

"Am ales să ne instalăm în Dublin mai ales pentru talente, şi ştiam că vom putea găsi ingineri buni”, spune Fidelma Healy, ” directoare generală a Gilt Irlanda. Există o vibraţie tânără aici. Şi aici sunt şi multe alte companii, Google, Twitter, LinkedIn, eBay".
Docurile dărăpănate ale Dublinului au fost transformate de un aflux de companii Internet, dar comitate precum Donegal sunt mai puţin atractive pentru investitorii străini, din cauza lacunelor infrastructurii şi debitului scăzut.
Letterkenny, oraşul care a crescut cel mai repede pe vremea boom-ului, este acum înconjurat de cartiere fantomă şi de galerii comerciale pe jumătate goale. Negustorii experimentează o scădere masivă de activitate şi nu văd deocamdată niciun semn de redresare. "Redresarea a ajuns în Dublin, şi se pare că va ajunge în curând şi în restul ţării. Suntem optimişti, dar nu a venit încă", mărturiseşte Alfie Greene, fondatorul Greenes Shoes.

Newsletter în limba română
Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect