Scoțienii noștri

Publicat pe 7 octombrie 2014 la 21:34

În această toamnă a auto-determinării popoarelor, avem și noi scoțienii noștri. Profitând de referendumul pentru independența Scoției și de apropierea campaniei electorale, UDMR reîncălzește proiectul autonomiei Ținutului Secuiesc. Din moment ce și catalanii au scos de la sertar proiectul de independență, nu-i putem blama pe maghiari că exploatează momentul mediatic ca să atragă atenția asupra intereselor lor. Mai jos răspunsuri la toate întrebările pe care le-ai putea avea despre acest proiect.
DE CE ȚINUTUL SECUIESC ȘI NU ȚINUTUL UNGURESC?
Ținutul Secuiesc e un proiect care se regăsește în trei județe - Harghita, Covasna, Mureș - o zonă locuită de maghiari secui. Secuii sunt maghiarii care au fost deplasați (în Evul Mediu), la frontierele imperiului maghiar, pentru a-l apăra. Numele de secui - szekely - înseamnă grănicer. Pe teritoriul Ținutului Secuiesc trăiesc cam jumătate dintre maghiarii din Transilvania. În total populația pe care ar avea-o ar fi 750 000 de locuitori, maghiari, români și romi. Proiectul inițial era bazat și pe mândria secuilor de a fi diferiți de ceilalți maghiari. Mitologia secuiască ne învață cum secuii se trag din Attila hunul, sunt războinicii de la frontierele imperiului, care i-au protejat pe ceilalți. Un alt motiv pentru care poate nu se vorbește de o autonomie Maghiară, e pentru că acesta ar aduce aminte de Regiunea Autonomă Maghiară, existentă în comunism între 1952 și 1968, pe vremea când Brașovul era în regiunea Stalin.
IAR VOR UNGURII SĂ NE IA TRANSILVANIA?
Autonomie nu înseamnă independență. Din punctul ăsta de vedere, referendumul din Scoția nu are nimic de-a face cu Ținutul Secuiesc. Autonomie nu înseamnă schimbarea granițelor, așa cum spunea Victor Ponta atunci când a comentat lansarea proiectului UDMR. E drept că autonomia poate fi văzută și de unii maghiari și de unii români ca un pas înainte pe drumul unei eventuale independențe a Ținutului. Însă deocamdată UDMR susține că a lansat proiectul pentru a fi prezenți cu un proiect atunci când - în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale? - vor fi regândite constituția, organizarea regională a României.
Alarmismul din jurul propunerii UDMR vine și din cauză că "autonomie regională" este o expresie care acoperă mai multe fenomene. În Europa de Vest regiunile autonome au cel mai des puteri în gestionarea bugetelor și luarea de decizii privind comunitățile locale (ca de exemplu Țara Bașcilor, Veneția). La polul opus, Regiunea autonomă Abkhazia aparține legal Georgiei, însă e controlată de Federația Rusă și nici un birocrat georgian nu poate pune piciorul în zonă. Eticheta de regiune autonomă face din Abkhazia un stat fantomă, asemănător cu Transnistria, cu o economie informală bazată pe traficuri de toate felurile.
Deocamdată UDMRul se referă la un statut pentru Ținut asemănător cu regiunile autonome din Europa de Vest. Unii politicieni maghiari nemulțumiți spun chiar că proiectul e de fapt o traducere prost făcută după statutul Tirolului De Sud.
CARE-I BAIUL CU PROIECTUL UDMR?
Resursele din Ținutul Secuiesc ar deveni "patrimoniu inalienabil" al regiunii. Frate, frate, dar brânza-i pe bani. Evident, dacă autonomia presupune împărțirea resurselor, aceasta nu poate fi prietenoasă.
Maghiara ca limbă oficială în Ținut, alături de limba română/ Cote etnice în magistratură/ Curte de apel în Ținutul Secuiesc
Toate aceste prevederi ar fi neconstituționale și imposibil de schimbat sub regimul actual: dispozițiile privind limba oficială și organizarea judecătorească nu pot face obiectul revizuirii Constituției.
Televiziune publică în limba maghiară (finanțată de la bugetul de stat românesc).În prezent sunt ceva programe în limba maghiară pe televiziunile publice românești, dar sunt programate la ore neprietenoase cu telespectatorii (și sunt plicticoase de moarte). E adevărat că TVR-ul nostru falit nu mai suportă o extindere. Însă propunerea UDMR e legitimă: există o singură televiziune românească 100% maghiară, iar maghiarii din România se uită la televiziuni care emit din Ungaria, urmăresc mai puțin ce se întâmplă în România, devin mai sensibili la retorica de la Budapesta.
Învățarea limbii maghiare în școlile din Ținutul Secuiesc
Limba maghiară e deja materie opțională în județele în care există o minoritate maghiară importantă, așa că prin această prevedere se înțelege că maghiara ar putea deveni materie obligatorie. Kelemen Hunor a dat-o la întors și a spus că maghiara nu va fi nici materie obligatorie, nici opțională, dar se va învăța în Ținutul Secuiesc. Într-un fel necunoscut încă.
DOUĂ ȚINUTURI SECUIEȘTI AUTONOME?
Proiectul UDMR e de fapt reluarea unei idei propovăduite de partizanii lui László Tőkés. Proiectul autonomiei secuiești e de fapt marca de originalitate a Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), format de radicali maghiari care s-au desprins din UDMR. Proiectul Ținutului Secuiesc a ieșit pe piață la începutul anilor 2000 și reapare în dezbaterea românească în două serii de ocazii: în campanii electorale și la școlile de vară ale UDMR-Fidesz de la Băile Tușnad. Asta nu înseamnă că proiectul e mort, dimpotrivă. Consiliul Național Secuiesc a cerut organizarea de referendumuri locale pentru autonomie în diverse Consilii Locale și s-a activat pentru ca steagul secuiesc să fie afișat pe primăriile pe care le controlează.
De ce vine UDMR cu un al doilea program (diferit de cel al PPMT)? Școala de vară de la Băile Tușnad a trecut, dar iată, se apropie alegerile prezidențiale. UDMR trebuie să confirme cei 7% pe care îi reprezintă electoratul maghiar, votanții incontestabili ai lui Marko Bella, Kelemen Hunor în primul tur. Doar că, surpriză, anul acesta avem, pentru prima oară în istoria de după 1990, doi candidați maghiari la prezidențiale. Pe lângă Kelemen, mai candidează și Szilágyi Zsolt, fostul asistent parlamentar al lui László Tőkés, din partea PPMT. Cele două candidaturi înseamnă o confruntare la scenă deschisă între UDMR și László Tőkés.
UDMR e văzut de maghiarii (foarte-)naționaliști ca "partidul guvernamental", în relații prea bune cu partidele românești, oricând dispuși la compromisuri pentru putere. PPMT își dorește să scuture nițel pacea profitabilă dintre politicienii maghiari și români. László Tőkés a ales ocazia cea mai mediatică pentru a atrage atenția asupra contradicțiilor din sânul minorității maghiare. Până acum rufele murdare și divergențele dintre partidele maghiare românești se rezolvau la alegerile locale. Pentru alegerile parlamentare și prezidențiale, partidele maghiare (mai există și un PCM) se încolonau după candidații UDMR pentru a păstra marja de negociere.
Ultima oară când László Tőkés a mers separat de UDMR a fost la alegerile europarlamentare din 2009 când a divizat electoratul maghiar, iar UDMR a făcut cu greu cei 5% care i-au permis reprezentarea în Parlamentul European. Ceea ce ne arată că PPMT e un adversar de speriat pentru UDMR. Iar UDMR, ca să nu rămână de căruță, propune un proiect asemănător cu cel al PPMT în încercarea de a-și arogafelicitările, masa și dansul pentru ideea de bază a lui Tőkés.
ARE ȚINUTUL SECUIESC TREABĂ CU RUSIA?
Politicieni și jurnaliști s-au întrebat dacă adoptarea proiectului Ținutului Secuiesc de către UDMR nu e cumva determinată și de influența Rusiei la Budapesta. Indirect da: dintre UDMR și Tőkés, Orban îl susține pe Tőkés (care e acum europarlamentar din partea Ungariei). În condițiile acestea, UDMR e obligat să imite PPMT, ca să nu piardă voturi și nici sprijin din partea fratelui mai mare, partidul FIDESZ din Ungaria. În afară de asta, dacă punem împreună admirația lui Orban pentru Putin și pasiunea nou descoperită a lui Putin pentru regiuni autonome și mișcări secesioniste, ne iese cel puțin de un parfum de credibilitate pentru implicarea UDMR în axa Moscova - Budapesta.
Sprijinind autonomia Ținutului Secuiesc, UDMR se lansează (voit sau împins din spate) într-un discurs care era specific până acum taberei radicale a politicii maghiare. Cu ideile de genul acesta UDMR poate recâștiga voturile pe care PPMT le va acapara la alegerile locale. Dar asta va însemna și că UDMR își va strica treptat relațiile istorice de camaraderie și colaborare bilateral profitabilă cu politicienii români. Deocamdată discursul inflamator e tolerat ca petardă electorală și înțelegerile rămân în picioare. Rămâne de văzut dacă UDMR poate rămâne la putere în cazul în care își continuă ideile dincolo de alegerile prezidențiale.

[Articol apărut inițial pe site-ul vice.com]'http://www.vice.com/ro/read/ce-are-tinutul-secuiesc-cu-scotia-356).

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect