După ce a cunoscut punctul culminant în timpul războiului fostei Iugoslavii, tradiţia ospitalităţii europenilor a dispărut, sub presiunea mişcărilor populiste, regretă José Ignacio Torreblanca.
"Un fapt ilustrează la perfecţie până în ce punct Europa se îndreaptă spre abisul xenofobiei: suprimarea controalelor interne între statele membre ale Uniunii Europene s-a pus în mişcare în 1995 când, ca o consecinţă a războiului din Iugoslavia, Europa trebuia să facă faţă unui val de mai bine de 600 000 de refugiaţi. Doar Germania s-a ocupat de 345 000 de persoane, într-un efort puţin cunoscut şi cu atât mai puţin recunoscut, dar şi alte ţări s-au ridicat la înălţime: Austria a primit 80 000, Suedia 57 000, Elveţia 25 000, Olanda 24 000 şi Danemarca 20 000.
Nimeni nu a dat înapoi atunci, nici nu a pus la îndoială faptul că suprimarea controalelor la frontiere a fost o idee bună. Acum, totuşi, câţiva tineri provenind din Nordul Africii şi perspectiva unei înfrângeri electorale în faţa dreptei extremiste i-au pus în alertă pe Sarkozy şi Berlusconi, conducători a două dintre ţările cele mai prospere din lume.
*În Uniunea Europeană sunt 20 de milioane de imigranţi din afara ţărilor comunitare, ceea ce înseamnă doar 4% din populaţie. Cu excepţia Estoniei şi Letoniei, unde se află importante minorităţi ruseşti nenaţionalizate, nicio ţară nu trece de 8% la imigranţii extracomunitari. Pentru a înrăutăţi lucrurile, această Europă de douzeci şi şapte care vrea să dea lecţii de democraţie şi solidaritate tuturor a putut să aprobe doar 55 100 de solicitări de azil în 2010.
Newsletter în limba românăCă Paris şi Roma au vrut să linguşească executivul de la Bruxelles oferindu-i mai multe competenţe e de înţeles. Dar că a fost dispusă Comisia Europeană, apărătoarea tratatelor, să vândă atât de ieftin un principiu cheie al construcţiei europene cum este libera circulaţie a persoanelor, este într-adevăr îngrijorător"*.