Alegeți o limbă
Acum că alegerile au trecut - şi au trecut nebăgate în seamă de prea mulţi europeni - este timpul să ne punem întrebări despre viitorul Europei. Iar aceste întrebări nu lipsesc la apel: cum se vor organiza şi se vor înfrunta multiplele partide reprezentate în Parlamentul European? Care vor fi viitorii membrii ai Comisiei Europene? Când va fi adoptat definitiv Tratatul de la Lisabona? Ele vor fi fără îndoială în minţile celor 27 şefi de stat şi de guvern care se vor întâlni la Bruxelles în 18 iunie.
Dar de la absenteism la creşterea în putere a partidelor extremiste, fără a uita victoria ecologiştilor în mai multe state, alegerile de săptămâna trecută au demonstrat că europenii au alte griji. Criza economică, dereglările climatice sau fragilitatea legăturilor sociale sunt preocupări care trec frontierele şi scopurile strict naţionale ale scrutinului. Ele cer un răspuns comun, un răspuns cu care poate că alegătorii vor reuşi să se identifice la alegerile viitoare.
Acest diagnostic al unei rupturi între Uniunea Europeană şi locuitorii săi nu este nou. Nici decepţia de a vedea că nimic nu se face pentru a se remedia ceva. Să sperăm că noul Parlament, cu instituţiile de la Bruxelles şi cu guvernele naţionale, va fi la înălţimea aşteptărilor.
