Alegeți o limbă
Acuzaţi de crime de război şi crime împotriva umanităţii, dar consideraţi în ţara lor ca fiind adevăraţi eroi, cei doi generali croaţi Ante Gotovina şi Mladen Markač au fost achitaţi, pe 16 noiembrie, de către Camera de Apel a Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie. Ei fuseseră condamnaţi în primă instanţă la 24 şi respectiv 18 de ani de închisoare pentru acţiunile lor din august 1995, în timpul recuceririi regiunii Krajina din Croaţia, deţinută atunci de către o republică sârbească auto-proclamată. Judecătorii au considerat de data aceasta că aceștia nu vizaseră în mod deliberat civili şi nu puseseră în aplicare un plan deliberat de epurare etnică.
Acest verdict foarte aşteptat în Croaţia nu lasă "niciun loc pentru euforie", observă totuşi Novi List. Cotidianul din Rijeka reaminteşte că, Gotovina fiind de negăsit, arestarea şi extrădarea sa spre Haga fuseseră condiţii impuse de UE pentru a începe negocierile de aderare a Croaţiei. Nu se putuse conduce nicio discuţie înainte de arestarea sa în decembrie 2005. Astăzi, explică Novi List,
achitarea generalilor Gotovina şi Markač nu va şterge sentimentul că Croaţia ar fi putut evita calvarul prin care a trecut în procesul de aderare la UE. [...] Trebuie să ne întrebăm cum, în patru ani, de la căderea oraşului Vukovar [în noiembrie 1991] până la recucerirea regiunii Krajina, Croaţia a putut trece de la condiţia de victimă la cea de potenţial agresor. Trebuie să fim sinceri, aici nu este vorba despre triumful miturilor şi al legendelor naţionale, aşa cum susţin cei care odinioară spuneau că nu puteau exista crime de război într-un război de eliberare a ţării, sau cei care minţeau zice-s-ar în interesul Croaţiei refuzând să urmărească autorii crimelor ei.
"Ei au apărat Croaţia cu onoare", titrează Jutarnji list, observând că
verdictul Tribunalului de la Haga infirmă teoriile complotului lansate de extrema dreaptă, cum că această instituţie ar fi fost un instrument al politicii imperialiste britanice care se străduia să pună toate crimele pe acelaşi plan şi al cărui victimă ar fi fost generalul Gotovina. Dacă nu s-ar fi ascuns timp de patru ani, Croaţia ar fi intrat mult mai uşor în Uniunea Europeană. Dar sunt toate în trecut, acum trebuie să îi dorim să se întoarcă cât mai curând posibil la o viaţă normală, după 11 ani petrecuţi ca fugar şi în închisoare.
Punând capăt acestui caz, în plus în favoarea Croaţiei, verdictul TPI "nu se poate chiar spune că va favoriza investiţiile în Croaţia, dar va ajuta oricum la crearea unei atmosfere de afaceri mai optimiste", speră la rândul său Poslovni Dnevnik pe prima pagină. Cotidianul economic asigură în special că
relaţiile politice şi economice cu Serbia sunt în curs de dezvoltare, şi nu ar trebui să se înrăutăţească.
La Belgrad, Politika consideră că "achitarea generalilor Gotovina şi Markač de către TPI nu va avea atât consecinţe asupra relaţiilor dintre Serbia şi Croaţia cât asupra relaţiilor din regiune şi asupra atitudinii sârbilor faţă de integrarea europeană". Potrivit cotidianului,
nu este un mesaj bun pentru procesul de reconciliere din regiune, fiindcă dă dovadă de un anumit dispreţ pentru victime şi refugiaţi care, la aproape 20 de ani după război, nu pot încă să se întoarcă în Croaţia.
Pentru cotidianul popular Blic "ruşinea Hagăi îndepărtează şi mai mult Europa" de sârbi. Întrucât, aşa cum subliniază politologul Predrag Simić citat de Politika, achitarea generalilor ajută desigur Croaţia să intre în UE "curăţită de toate păcatele". Dar, pe de altă parte,
verdictul final de la Haga ar putea îndepărta şi mai mult Serbia de integrarea europeană (sprijinul pentru aderare a scăzut sub 50%) şi complica negocierile cu Kosovo. Verdictul nu este o veste bună, nici pentru Serbia, nici pentru UE, nici pentru dreptul internaţional.
