Alegeți o limbă
Anunţarea de către ETA a unui armistiţiu "permanent, general şi uşor de verificat la nivel internaţional", însoţit de un "compromis definitiv de soluţionare, şi sfârşitului confruntării armate", este primit cu scepticism de către presa spaniolă. Începând cu El País, care, într-un editorial, consideră că declaraţia de încetare ar fi "mai puţin decât minimul" necesar pentru a fi credibilă.
Contrar celor cerute de forţele politice - încetarea unilaterală şi necondiţionată a violenţei - comunicatul organizaţiei teroriste basce "nu conţine indicii care ar permite să se creadă că este vorba de un pas spre abandonarea definitivă a armelor". "Dimpotrivă", notează cotidianul din Madrid: "grupul continuă să ceară un preţ politic în schimbul unei foarte imprecise abandonări a violenţei", adică independenţa Ţării Bascilor şi includerea în graniţele acesteia a regiunii limitrofe a Navarei.
Pe aceeaşi lungime de undă, cotidianul basc El Correo împărtăşeşte "uşurarea" pentru "miile de persoane ameninţate, care vor putea trăi mai liniştite în zilele următoare", amintind în acelaşi timp că "ETA a anunţat încetarea focului, nu dispariţia sa". "Problema este că acest comunicat nu este satisfăcător în faţa obiectivului unui sfârşit definitiv al ameninţării teroriste" şi este foarte departe de exigenţele fixate de către justiţie pentru a pune capăt interzicerii partidelor de stânga abertzale (independentiste) - printre care Batasuna, vitrina politică a ETA.
Scepticism şi la ABC, potrivit căruia "ETA repetă argumentele obişnuite", aceleaşi care au condus de fapt guvernul spaniol la o "negociere nedemnă" între 2005-2007, regretă ziarul. Pentru ABC, gestul ETA este calificat de "simplu machiaj" în scopul de a permite stângii abertzale de a participa la alegerile din mai viitor.
Público, la rândul său, consideră că "revendicările politice" formulate de ETA ca şi "preţ politic cerut de către bandă pentru a depune armele" sunt superficiale şi regretă că din comunicat lipsesc două cuvinte: "definitiv şi ireversibil".
